Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Istoria e vie!

Octav Bjoza

La începutul lunii iunie, la invitaţia Anei Blandiana, redactorii Obiectiv-Vocea Brăilei au fost prezenţi la Sighet, cu ocazia celebrării Zilei Memoriei. După aproximativ 16 ore de mers cu trenul, printr-un peisaj al Maramureşului rupt parcă din cele mai luxuriante reverii ale romantismului german, am coborât în micuţa gară din Sighet, sub un cer negru şi apăsător, aflat într-o simbioză perfectă cu istoria ororilor petrecute în sânul acelui orăşel de munte. În gară, am fost întâmpinaţi de tânăra cercetătoare Ioana Boca, directorul executiv al Fundaţiei "Academia Civică". Ne-am îmbarcat rapid într-o maşină, iar peste 10 minute ne aflam în restaurantul unui hotel, la o masă, alături de un bătrân cu ochelari, înalt şi sobru, care, întinzând un colţ de marmeladă pe o felie de pâine, ne-a spus pe un ton apăsat, cu o voce demnă: "Nu mai am 20 de ani, că le-aş fi pus eu pumnul în gură acestor securişti reşapaţi care au împânzit ţara". Numele lui este Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), prigonit de Securitate la sfârşitul anilor '50 şi trecut prin cele mai sordide "văgăuni" detenţionare ale "Partidului Unic" - Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava, precum şi prin lagărele de muncă din Balta Brăilei, Stoineşti, Salcia sau Periprava.
Octav Bjoza este cel care i-a succedat lui Constantin Ticu Dumitrescu la conducerea AFDPR.

O atmosferă tulburătoare

"Este incredibil câtă lume a venit în acest an!", a exclamat la un moment dat o doamnă în spatele nostru, în timp ce vizitam muzeul. Într-adevăr, după cum ne-au declarat şi cei din staff-ul Fundaţiei "Academia Civică", Ziua Memoriei din acest an a avut parte de o largă participare a victimelor comunismului. O atmosferă tulburătoare: sute de foşti deţinuţi politici, rude şi copii ale victimelor deportărilor; sute de poveşti, sute de drame pe culoarele Muzeului Sighet, păstrând vie memoria celor care au simţit pe pielea lor umilinţa, oroarea, tortura şi extirparea ideologică propovăduite de felcerii, analfabeţii, impostorii şi tiranii acelei religii a minciunii şi depravării umane care a fost comunismul.
Tema principală a Zilei Memoriei din acest an a fost deportarea din iunie 1951. Mai exact, pe 18 iunie se vor împlini şase decenii de la acea noapte a anului 1951, când 44.000 de persoane au fost ridicate de autorităţile comuniste din Banat şi deportate în Bărăgan. În prima zi, pe 2 iunie, am participat la vernisajul expoziţiei comemorative "Rusaliile Negre: deportarea din Bărăgan". Apoi, timp de două ore, scriitorul şi istoricul Romulus Rusan, Ana Blandiana, Octav Bjoza au dezbătut, la umbra mărturiilor persoanelor în cauză, acea formă de dezrădăcinare cu forţa numită "deportare", sub titlul "Deportările - o formă de genocid?".
A urmat lansarea ultimelor apariţii editoriale publicate de Fundaţia
"Academia Civică" şi a cărţii "Amintiri povestite, amintiri trăite", semnată de Flavia Coposu Bălescu, sora mai mare a Seniorului Corneliu Coposu.

15sighet2Un colocviu internaţional de mare ţinută

Un fapt extraordinar al Zilei Memoriei, sub aspectul dialogului istoric, l-a reprezentat colocviul internaţional organizat de Fundaţia "Academia Civică" în colaborare cu Asociaţia "Oglindanet" şi cu sprijinul ICR Chişinău. De-a lungul a două zile, pe 3 şi 4 iunie, în sala de conferinţe a Muzeului Sighet, a fost supusă dezbaterii tema "Martiriul în antichitatea creştină şi în secolul XX". La colocviu au participat: scriitorul şi teologul Cristian Bădiliţă ("Reflecţii despre martiriul creştin în Antichitate"), P.S. Virgil Bercea, episcop român unit al Episcopiei de Oradea ("Martiri ai Bisericii Greco-Catolice"), doctorul în teologie Attila Jakab ("Persecuţiile anticreştine de la Nero până la Constantin cel Mare. Antichitatea reflectată în oglinda pătimirilor moderne"), pastorul penticostal Vasilică Croitor ("Constantin Caraman în luptă cu ateismul comunist"), Otniel Vereş, doctor în filosofia religiei şi pastor al Bisericii Creştine Baptiste "Golgota" ("Tertulian, Clement şi Origen, interpretări ale martiriului în antichitatea creştină"), eseistul şi publicistul Andrei Brezianu ("Vladimir Ghika şi teroarea istoriei"), cercetătorul Emanuel Cosmovici ("Martiriu şi mărturie: Vladimir Ghilka la Jilava"), cercetătoarea Nina Negru ("Metode de tortură şi persecuţie a creştinilor din Basarabia practicate de comunişti în timpul ocupaţiilor sovietice"), Cristian Langa ("Martiri şi mărturisitori în primele trei secole creştine"), Didier Rance, ("Persecuţii împotriva creştinilor în lumea de azi") - ca să enumerăm doar câteva nume. Excepţionale comunicări au avut şi Romulus Rusan, Monica Papazu, Marius Oprea, Ioan-Irineu Fărcaş, George Ardeleanu, Marius Cruceru, Emanuel Conţac, Raluca Lazarovici, Ruxandra Cesereanu şi Constantin Jinga.
Iniţiativa Fundaţiei "Academia Civică", de a organiza un asemenea colocviu, pe o temă atât de sensibilă, este admirabilă şi curajoasă. Iar în acest punct trebuie să amintim comunicarea lucidă, un exemplu de echilibru şi moderaţie, a lui Romulus Rusan, care a reuşit, în puţine cuvinte şi multe nuanţe, să facă o scurtă incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe Române de după 1945.




Categorie articol: 

Comentarii