• situaţia la zi din judeţ demonstrează de ce Brăila este “numărul 1” pe ţară la acest capitol
Seceta din acest an dar şi lipsa zăpezilor de astă iarnă i-au făcut pe mulţi fermieri să dea maximă importanţă irigaţiilor, iar cei care s-au uitat la cer, cu apa lângă ei, preferând despăgubirile în loc să irige, ar trebui să tragă maxime învăţăminte. Oricum, Brăila continuă să fie “number one”, pe ţară, la irigat.
Iată, aşadar, ce spune “operativa” transmisă de Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), sucursala Brăila la sfârşitul lunii septembrie 2020: suprafaţă contractată pe acest an - 245.711 hectare, din care 80.010 ha în Brăila Nord şi 101.041 ha în Brăila Sud. Suprafaţa total udată este de 665.790 hectare, din care 214.536 hectare udarea 1. Iar după cum ne-a declarat Vasile Turcitu, directorul general al ANIF Brăila, “prin cele 1, 2 sau 3 udări aplicate pe aceleaşi suprafeţe, inclusiv la irigatul de aprovizionare din acest sezon, apa a ajuns în total pe 665.790 hectare. Aceasta pentru a nu se mai face unele confuzii, sau comentarii tendenţioase… Fermierii organizaţi în Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă (OUAI n.n.) au irigat în total 499.920 hectare, iar alţi beneficiari 165.870 hectare”.
Fiindcă tot vom reveni la importanţa motopompelor şi a altor agregate, aflăm că 165.870 hectare au primit apă direct din canale cu astfel de dotări, deocamdată în număr de 106. Important este şi faptul că irigatul continuă şi acum, prin intermediul a 54 staţii de pompare-aprovizionare şi de repunere sub presiune, dintr-un total de 199 staţii de punere sub presiune, în funcţie de cerinţele fermierilor. Iar pentru cine nu ştie, judeţul Brăila dispune de o vastă reţea de canale, în lungime totală de 842 km, şi umplute cu apă, din următoarele surse de aprovizionare: 719 km, de la Dunăre; din Siret , 105 km, şi din Buzău, 18 km.
Şi pentru că tot ne aflăm la capitolul cifrelor, cel mai mult s-a irigat în Brăila Sud (266.421 hectare), respectiv pe Terasa Viziru (88.388 ha), Ialomiţa –Călmăţui (80.113 ha), Călmăţui – Gropeni – Chiscani (48.597 ha), Ianca – Surdila Greci (18.269 ha), Gradiştea – Făurei – Jirlău (15.045 ha) şi Bazinul Hidrografic Călmăţui (16.009 hectare).
Şi Brăila Nord a cunoscut un adevărat reviriment în acest an, prin investiţiile şi modernizările menite îndeosebi să readucă apa pe mari suprafeţe lăsate pradă secetei ani de zile, iar acum efectele se văd: per total, în această zonă a judeţului s-au irigat 181.059 hectare, din care 114.793 ha pe Terasa Brăilei; 26.056 ha în zona Nămoloasa – Măxineni ; 13.810 ha la Latinu – Vădeni; 1.782 ha pe lunca râului Buzău, 15.617 ha pe sectorul Brăila - Dunăre -Siret; 9000 hectare la Ciorăşti – Măicăneşti. Nu putem omite Insula Mare a Brăilei, unde, pe cele 64.660 hectare contractate, s-au aplicat udări succesive însumând 218.341 hectare.
