Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ingheata salariile!

Prognoze sumbre in ceea ce priveste cistigurile salariale ale brailenilor. Un studiu recent indica, pentru urmatorii 3 ani, cea mai lenta evolutie din tara a cistigului salarial, la Braila. Materialul a fost realizat de catre Comisia Nationala de Prognoza si este intitulat "Decalaje regionale la orizontul anului 2010" si reprezinta o radiografie detaliata a celor mai importanti indicatori economici si sociali pe cele 8 regiuni, in baza careia specialistii comisiei au realizat o prognoza aferenta perioadei 2007 - 2010. Potrivit acestui raport, desi Regiunea SE din care face parte si Braila, ocupa un loc intermediar in topul regiunilor tarii in ceea ce priveste evolutia cistigurilor salariale, punctual, ca judet, Braila este nominalizata pe ultimul loc. "Cel mai accelerat ritm de crestere a cistigului salarial va fi consemnat, in intervalul 2007-2010, de regiunea Nord-Est, cu un avans de 38,1%, la polul opus situindu-se zona Vest, cu 31,8%, in timp ce regiunea Sud-Est va inregistra o crestere de 32,8%", se mentioneaza in raportul CNP. Cu toate acestea, la orizontul anului 2010, cel mai lent avans al cistigului salarial mediu net se va inregistra in cazul Judetului Braila cu 2,9%, la polul opus cu cea mai importanta majorare a cistigului salarial mediu net, de 14,2%, urmind a fi inregistrat judetul Neamt. Ca termen de comparatie, pentru anul 2010 Galatiul va inregistra o crestere de 6 procente, dublul indicatorului prognozat pentru Braila. De altfel in tot intervalul de prognoza 2007 - 2010, Braila ar urma sa inregistreze o crestere la capitolul salariu mediu net de circa 15 procente in timp ce judetul vecin, Galati, are o prognoza mult mai optimista de 20,6%, iar Constanta de 22,5%.

"Majoritatea tarilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confrunta cu disparitati regionale"

In termeni reali cresterea salariala neta pentru intreg judetul Braila se prezinta astfel: 818 lei in 2005, 898 lei in 2006, 1.112 lei in 2007, 1.162 lei in 2008, 1.276 lei in 2009 si 1.282 lei in 2010. De remarcat este ca in tot intervalul, cresterea salariala pentru judetul nostru se situeaza sensibil la nivelul indicelui pe regiunea Sud-Est, precum si la media nationala, spre deosebire de majoritatea judetelor care sint cu mult peste medie. Astfel, pentru 2010, de exemplu, salariul mediu net pe tara va fi de 1.370 lei, comparativ cu 1.282 lei media pentru Braila. "Din punct de vedere al cistigului salarial mediu net, discrepantele dintre regiuni au inceput sa se reduca de la 1,17 la 1,1 in anul 2006, acestea continuind sa se mentina si la nivelul anului 2010. Un obiectiv al politicii regionale, specific acestei perioade, este acela de a facilita ajustarile structurale si sectoriale, sustinerea proceselor de restructurare si relansare economica, refacerea si stimularea capacitatii competitive a regiunilor, sustinerea proceselor de integrare europeana. Majoritatea tarilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confrunta cu disparitati regionale si, in consecinta, aplica strategii si politici de dezvoltare regionala. Trebuie insa avut in vedere ca dificultatile generate de dezechilibrele regionale si posibilitatile de rezolvare a acestora nu pot fi abordate fara a tine seama de nivelul general de dezvoltare al fiecarei tari", se arata in studiu.

Salariul mediu net, in Bucuresti-Ilfov, va creste pina in 2010 la 1.839 lei

Pentru intervalul 2007 - 2010, CNP a estimat cresteri ale cistigului salarial mediu net in toate cele opt regiuni cu ritmuri anuale cuprinse intre 10,5% si 13,2% pe an.
Cistigul salarial mediu net va inregistra, in intervalul 2007-2010, o crestere medie de 34,4%, zona Bucuresti-Ilfov continuind sa fie singura cu valori peste media nationala, potrivit studiului Comisiei Nationale de Prognoza.
La nivelul anului 2010, cistigul salarial mediu net in Bucuresti-Ilfov va ajunge la 1.839 lei, in timp ce media nationala va fi de 1.370 lei, se arata in raportul "Decalaje regionale la orizontul anului 2010".
Bucurestiul va fi secondat, in 2010, de regiunea Sud, cu 1.296 lei. In clasament urmeaza, in ordine, regiunile Vest, Sud-Vest, Sud-Est, Nord-Vest, Nord-Est, iar pe ultimul loc se vor situa judetele din Centru, cu 1.210 lei.

Constructiile si serviciile principalul motor al economiei din regiune

Regiunea Sud - Est are o suprafata de 35 762 km2, care reprezinta 15% din suprafata totala a tarii si este formata din 6 judete: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea. Mai mult de jumatate din terenurile fertile ale Cimpiei Baraganului sint situate pe teritoriul regiunii Sud - Est. Regiunea are o serie de zone care sint declarate arii protejate, ele avind o flora si o fauna considerate unice in Europa, cu o atractie turistica deosebita. Intre acestea se regasesc rezervatia biosferei Delta Dunarii si parcul natural Insula Mica a Brailei. La 1 ianuarie 2006, populatia totala a regiunii Sud - Est era de 2.843.624 locuitori, reprezentind 13,2% din populatia totala a tarii. Pentru 2007 - 2008, CNP a prognozat o crestere economica in regiune de 6,3%. Sursele de crestere vor fi serviciile cu evolutii anuale de 6,5% si constructiile cu evolutii de peste 11%, cele doua reprezentind motorul principal al cresterii economice a regiunii. De mentionat ca prognozele in ceea ce priveste serviciile se bazeaza pe valorificarea viitoare, in principal, a potentialului turistic de care dispune regiunea pe litoralul romanesc, si a frumusetilor naturale ale Deltei Dunarii, dar si prin dezvoltarea celorlalte tipuri de activitati cum sint informatica si activitatile conexe, serviciile bancare si de asigurari. "Avind in vedere ca regiunea se caracterizeaza prin existenta unor centre economice in municipiile resedinta de judet, care valorifica forta de munca existenta, pentru perioada 2007 - 2008 au fost prognozate cresteri ale populatiei ocupate cu 0,2%, a numarului mediu de salariati cu 2,2% si reduceri ale ratei somajului cu aproximativ 0,2 puncte procentuale. Specificul regiunii il reprezinta inca decalajele de dezvoltare dintre zonele puternic industrializate (Constanta, Galati si Braila) si zonele care valorifica in special resursele locale (Buzau, Focsani, Tulcea), precum si decalajele de dezvoltare dintre mediul urban si mediul rural.

"Prognoza nu mi se pare realista"
* este de parere liderul BNS Alexandru Gurgu

"Aceasta evolutie prognozata de CNP mi se pare a fi nerealista intrucit, cel putin societatile ale caror sindicate sint afiliate Blocului National Sindical, au programate majorari salariale anuale de peste 5%, ca sa nu mai spun ca vor fi si cazuri de cresteri salariale chiar si de 30%. Cota indicata de studiu se situeaza chiar si sub rata inflatiei. Pai, daca nu vor fi cresteri salariale reale, e clar ca oamenii vor prefera sa plece la munca in strainatate. De aceea spun ca imi pare nerealista prognoza de 2,9% calculata de CNP", ne-a declarat Alexandru Gurgu, presedintele structurii locale a Blocului National Sindical (BNS).

"Studiul nu a implicat sectorul bugetar!"
* sustine Valeriu Partene, liderul local al confederatiei CNSLR Fratia

Presedintele organizatiei locale a Confederatiei CNSLR Fratia, Valeriu Partene, a opinat ca de fapt studiul realizat de catre CNP nu include salariile din sectorul bugetar, fiind astfel o oglinda doar a sectorului privat in ceea ce priveste salarizarea. "In nici un caz acest studiu nu a implicat sectorul bugetar pentru ca nu se poate lega de zona bugetarilor intrucit salariile vin de la bugetul de stat chiar daca ordonatori de credite apar Primaria, de exemplu. De aceea cred ca acest studiu reflecta doar dezvoltarea economica a sectorului privat, unde intr-adevar exista probleme mari. Un singur exemplu: zeci de mii de brailence lucreaza la firme de confectii care au la rindu-le colaborari cu diferiti parteneri in regim de lohn. Asa cum se stie, sistemul de lohn va migra spre alte tari unde piata ii este favorabila, situatie in care toata aceasta forta de munca va ramine pe dinafara", a punctat Partene.

"Previziunea sumbra este rezultatul indiferentei manifestate de catre autoritatile locale fata de doleantele mediului de afaceri local"

La rindul sau, presedintele CSDR Braila, Dumitru Sisu, a explicat ca de fapt previziunea sumbra este cit se poate de reala si este rezultatul indiferentei manifestate de atitia ani de catre autoritatile locale fata de doleantele mediului de afaceri local. "Trebuia sa fie realizate investitii, sa se pregateasca intens echipe pentru scrierea de programe si atragerea de finantari externe europene, lucru care din pacate nu prea s-a intimplat, cu mici exceptii, ce-i drept. Pe de alta parte, este clar ca in conditiile in care brailenii nu vor primi salarii motivante vor pleca. In agricultura de exemplu, in urma cu doi ani puteai sa tocmesti oameni pentru lucrari specifice cu 25 de lei/zi, iar acum nu vine nimeni fara 50 de lei/zi. De altfel, fenomenul migrarii fortei de munca are deja o amploare semnificativa in Braila pentru ca salariatii calificati si meseriasii priceputi deja sint in alte tari si au tras dupa ei rude si prieteni. Practic, ducind la extrema firul logic, se poate spune ca in citiva ani, vor mai ramine aici doar putini salariati, in rest doar pensionari sau persoane in prag de pensionare, ori diferite categorii de asistati sociali", a spus Sisu.




Categorie articol: 

Comentarii