Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Infractori in libertate!

La ora actuala, suspectii de comiterea unor fapte penale nu sint aruncati dupa gratii, in faza de cercetare penala, decit in cazuri grave, lucru ce le-a dat mina libera infractorilor sa dispara fara urma si sa ramina, astfel, nepedepsiti pentru faptele comise. Desi este o problema ce le da mari batai de cap oamenilor legii, lucrurile nu numai ca sint departe de a fi rezolvate, ci s-ar putea sa se agraveze. Asta pentru ca propunerile de modificare a Codului de procedura penala stabilesc ca masura arestarii sa fie dispusa numai in cazuri exceptionale si atunci cind nici o alta masura preventiva nu este de ajuns. Noile prevederi pornesc de la necesitatea unui echilibru intre drepturile acuzarii si drepturile apararii si au in vedere cele mai moderne solutii adoptate de codurile similare ale statelor europene. Proiectul va fi definitivat in urma consultarilor cu magistratii si avocatii, in luna octombrie, dupa care va fi supus dezbaterii Parlamentului.
Prin noul proiect se propune reglementarea expresa a institutiei judecatorului de libertati, ca organ judiciar distinct. Competenta acestuia priveste dispunerea asupra masurilor privative de drepturi in tot cursul urmaririi penale, cum ar fi arestarea preventiva, perchezitia domiciliara, interceptarile si inregistrarile audio-video. Acest nou regim judiciar nu necesita eforturi organizatorice mari, judecatorul de libertati urmind a fi desemnat periodic in aceeasi maniera precum judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate sau cel de la compartimentul de executari penale.
De departe, insa, cea mai importanta modificare o constituie reformularea cazurilor in care se poate dispune arestarea preventiva a unei persoane, respectiv in cazul in care exista pericol de sustragere, de influentare a anchetei si de comitere a unei alte infractiuni. Practic, in privinta arestarii preventive, se doreste ca aceasta sa aiba un caracter exceptional, putind fi dispusa numai daca luarea unei alte masuri nu este suficienta pentru realizarea scopului urmarit. Mai mult, se propune reglementarea explicita a principiului proportionalitatii oricarei masuri preventive cu gravitatea acuzatiei aduse unei persoane, precum si a principiului necesitatii unei astfel de masuri pentru realizarea scopului legitim urmarit prin dispunerea sa. Pentru ca aceste masuri sa fie eficiente, judecatorul de libertati va dispune lasarea in libertate a inculpatului, sub control judiciar sau pe cautiune. Reglementarea propusa schimba optica actuala asupra celor doua masuri, care in prezent sint aplicabile numai in cazul unui invinuit/inculpat arestat preventiv in prealabil.

Arestul la domiciliu - o noua masura preventiva

Ca noutate absoluta pentru legislatia procesual penala romaneasca, se propune reglementarea unei noi masuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, ce urmareste largirea posibilitatilor de individualizare a masurilor preventive, in raport cu principiile mai sus mentionate.
Pentru a asigura respectarea caracterului preventiv al arestarii dispuse in cursul unui proces penal in desfasurare, proiectul propune instituirea unor termene maxime ale arestarii preventive si pentru faza de judecata. Tot in legatura cu masurile restrictive de libertate, insusindu-si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, conform careia numai judecatorul poate dispune in sensul privarii de libertate a unei persoane, fie si numai pentru a asigura prezenta acesteia in fata unui organ judiciar, proiectul introduce mandatul de aducere, recunoscind, pentru faza de urmarire penala, competenta exclusiva de emitere a acestuia in sarcina judecatorului de libertati, la sesizarea procurorului. In privinta minorilor, dincolo de reducerea termenelor prevazute pentru majori, se propune ca regula generala posibilitatea privarii preventive de libertate a acestora numai daca efectele unei astfel de masuri asupra personalitatii si dezvoltarii lor nu ar fi disproportionate fata de scopul legitim urmarit prin luarea masurii.

Daca va recunoaste fapta, autorul va primi o pedeapsa mai mica

In cazul infractiunilor de gravitate mica si medie, pedepsite de lege cu inchisoarea pina la un anumit cuantum, proiectul propune reglementarea acordului de recunoastere a vinovatiei. Aceasta procedura presupune, in esenta, realizarea unei intelegeri intre procuror si inculpat, in sensul recunoasterii de catre cel acuzat a infractiunii ce i se retine in sarcina, pentru care va primi o reducere a pedepsei. Acest acord, consemnat in actul de sesizare, va fi supus unui control strict din partea judecatorului, care va verifica existenta unei baze faptice pentru condamnare, exprimarea libera (neviciata) de catre inculpat a pozitiei de recunoastere a faptei ce face obiectul acuzatiei si echitatea unei astfel de proceduri.
Legat de desfasurarea procesului penal, se preconizeaza ca principalele faze sa fie cea investigativa (urmarirea penala), preliminara (verificarea rechizitoriului) si de judecata. Spre deosebire de reglementarea actuala, care situeaza faza actelor premergatoare in afara procesului penal, in viziunea noului Cod de procedura penala aceasta va disparea ca etapa dinstincta. Prin urmare, toate activitatile desfasurate de organele de politie vor fi efectuate in cadrul urmaririi penale, solutie care este de natura a asigura atit respectarea drepturilor si garantiilor acordate persoanei cercetate, pe parcursul intregului proces penal, cit si inlaturarea inconvenientelor constatate in practica, generate de extinderea nejustificata a categoriilor de acte de investigatie care pot fi efectuate in aceasta etapa. Urmarirea penala va avea drept unic scop stringerea probelor necesare procurorului pentru a dispune trimiterea in judecata sau o solutie de netrimitere in judecata. Asadar, urmarirea penala va fi conceputa ca avind doua faze, respectiv cea de investigare a faptei si cea de investigare a persoanei.
De asemenea, printre propuneri se numara si reimpartirea competentei de prima instanta intre tribunale si judecatorii, cu precizarea ca tribunalele vor avea competenta generala, iar judecatoriile o competenta limitata la cazurile de mai mica importanta, respectiv infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a partii vatamate sau pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala. In consecinta, tribunalul va judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor instante. Curtile de apel vor judeca toate apelurile, in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie va avea in "subordine" calea extraordinara de atac a recursului in casatie.

Proiectul noului Cpp prevede amprentarea, fotografierea suspectilor si analiza ADN

Ministerul Justitiei intentioneaza ca prin noul Cod de procedura penala sa se reglementeze si unele procedee probatorii care nu se regasesc in actualul Cod. Este vorba despre amprentarea si fotografierea suspectului sau inculpatului, precum si a altor persoane, experimentul judiciar, examinarea fizica a persoanelor, analiza ADN, sau care se regasesc in legi speciale, cum ar fi procedeele probatorii din domeniul informatic. In egala masura, se are in vedere completarea unor reglementari actuale, in materia perchezitiei domiciliare, introducerea conditiei motivarii suspiciunii rezonabile privind existenta unor mijloace de proba in imobilul ce va fi supus perchezitiei, reglementarea conditiilor de dispunere a perchezitiei corporale si a perchezitiei vehiculelor.
In ceea ce priveste procedeele probatorii prin care se aduce atingere drepturilor fundamentale, proiectul sustine ideea autorizarii acestora de catre "judecatorul de libertati". In privinta interceptarilor si inregistrarilor audio-video se intentioneaza reglementarea obligatiei organelor judiciare de a informa persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate, despre efectuarea acestui act de investigatie imediat dupa finalizarea lui sau, in caz de pericol pentru desfasurarea urmaririi penale, la un moment ulterior. In materia mijloacelor stiintifice de proba, se intentioneaza unificarea regimului acestora, prin inlaturarea constatarilor tehnico-stiintifice si mentinerea ca unic mijloc de proba a expertizelor.




Categorie articol: 

Comentarii