Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Incursiuni in subconstientul orasului

Se spune ca "un oras care nu-si cunoaste trecutul, este ca un copil care nu-si stie parintii". Noua, brailenilor, ne-a fost dat sa cunoastem, fara voie insa, trecutul rastalmacit de veneticii de la Rasarit si sa-i uitam aproape cu desavirsire pe aceia care au adus urbei bogatia si faima pe care, probabil, nu le va mai dobindi niciodata. Se cuvine, deci, sa lasam izvoarele sa vorbeasca, iar noi, cei adesea mintiti si inselati, sa ne intoarcem privirile catre trecut, sa-i cunoastem mai bine pe cei care au facut, cu adevarat, cinste Brailei. In fiecare joi, in aceasta pagina, cotidianul "Obiectiv" scoate la lumina, din subconstienul colectiv al urbei, cite o personalitate. O personalitate marcanta din arta, cultura sau politica. Astazi, scriitorul si publicistul George Baronzi, unionist convins, fost prefect al Brailei pe vremea domnitorului Alexandru Ioan I Cuza.

Pe nedrept uitat de cei mai multi dintre braileni, George Baronzi (1828 - 1896) a fost o adevarata personalitate a veacului XIX. Autor a peste 70 de lucrari, Baronzi a abordat genuri variate, de la poezie la proza si teatru, tratind totodata subiecte din lingvistica, istorie, publicistica, economie. Cartile braileanului George Baronzi au vazut lumina tiparului in Braila, orasul natal, dar si in Bucuresti, Craiova, Galati, Focsani si Calarasi, unde a indeplinit diverse functii publice. A tradus din creatiile scriitorilor clasici Al. Dumas (tatal si fiul), Lamartine, W. Scott, Byron, George Sand, Alfred de Musset si chiar din lirica indiana fiind, totodata, un activ om politic. Printre altele, a ocupat functia de prefect al Brailei pe timpul domnitorului Alexandru Ioan I Cuza (1865), de director al prefecturilor Vlasca, Covurlui, Ialomita, prezident al Curtii de Apel Bucuresti si pe cea de director al Arestului Curtii din Craiova.
Baronzi si-a inceput activitatea publicistica in anul 1844, la "Curierul romanesc" al lui I. Heliade Radulescu, publicind in acelasi an piesa de teatru "Eleonora". Unionist convins, in 1848 editeaza ziarul "Romania", organ de presa al pasoptistilor, iar in 1855 gazeta "Patria". In anul 1859, impreuna cu G. Sion, George Baronzi a scos de sub tipar "Ziua", ziar politic, literar si stiintific, colaborind, in acelasi timp, la "Literatorul" lui Al. Macedonsky, "Nationalul", "Concordia", "Romanul", "Unirea", "Buciumul", "Trompeta Carpatilor", "Ghimpele" etc. In anii 1865 - 1866, pe cind era prefect al Brailei, Baronzi redacteaza unul din primele ziare locale de informare politica, "Mos Ion" (un exemplar al publicatiei se afla in prezent la Biblioteca Judeteana "Panait Istrati"). In 1876 (informatia, inedita, apartine specialistilor Arhivelor Nationale Braila), scriitorul brailean scoate "Gazeta de Braila", publicatie ce continea, potrivit editorului, "articole interesante si instructive, de afaceri locale, ce intereseaza cetatenii braileni" fiind, totodata, "organ de publicitate a actelor oficiale, administrative si judiciare".
Posedind o vasta cultura, George Baronzi a scris poezii patriotice, elegii, fabule, satire, poeme, dar si balade, nuvele, romane, piese de teatru (drame, comedii, farse, tragedii). Adevarat precursor al poeziei romanesti moderne, el a creat, dupa cum spunea Nicolae Iorga, "o poezie specific braileana, caracteristica orasului intemeiat de pescarul Braila". Multe din poeziile concitadinului nostru au fost de inspiratie populara, ele nefiind influentate, se spune, de poetii "la moda" in veacul XIX (D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, Al. Macedonsky). Iata citeva din volumele de poezii publicate de George Baronzi: "Cugetarile singuratatii" (1847), "Romana" (1847), "Nocturnele" (1853), "Danubianele" (1859), "Corbea Haiducul" (1859), "Zinele Carpatilor" (1860), "Satire" (1867), "Fabule Alese" (1868), "Legende si balade" (1876), "Ecouri poetice" (1877), "Daciada" (1890), "Pasarea maiastra" (1909, postum). In 1876, Baronzi oferea mai multe exemplare ale volumului sau "Legende si balade" Primariei Braila, pentru a fi distribuite ca premii elevilor sirguinciosi. Afara de poezie, scriitorul si omul politic brailean a publicat numeroase piese de teatru ("Matei Basarab sau dorobanti si seimeni" (1858), "O farsa din zilele noastre" (1860), "Natareii" (1876), "Alestar" (1878), "Ordinea zilei", "Femeile noastre", "Dama de cupa", "O scena dintr-o mie", "Drapelul insingerat", "Lumea se da pe gheata", "Eleonora", "Comedia stelelor", "Barba lui Stefan cel Mare", "Caritatea in costum de carnaval", "Wogg-Yersey si umbra sa" etc. Neobosit truditor pe altarul gindirii, George Baronzi a publicat, de asemenea, romane si nuvele ("Misterele Bucurestilor", trei volume, 1862-1864, "Fintina zinelor", 1896, "Muncitorii satului", "Legenda Romaniei", "Razbunarea poporului", "Heptameron", "Nebunia de la Plevna", "Palatul fermecat", "Fratii de cruce neagra", "O lupta pentru fiare", "Fata codrilor" s a. Citeva din lucrarile sale - "Prescurtare din istoria romanilor (1866), "Opere complete", vol I (1872), "Daciada. Poema epica in opt cinturi" (1890) - au fost tiparite la Braila.
Nu lipsit de importanta este si faptul ca, in calitate de prefect al Brailei (1865), unionist convins si sustinator al domnitorului Alexandru Ioan I Cuza, Baronzi a contribuit activ la aplicarea masurilor intreprinse de acesta si de guvernul roman, inclusiv reforma agrara, intrind in conflict cu unii potentati locali si mari proprietari de mosii. Printre lucrarile traduse de scriitorul brailean (in anul 1852) se numara si nuvela "Castelul brancovenesc", extrasa din volumul "O mie si una de fantome" (1849), de Alexandre Dumas. Nuvela a fost reeditata sub numele de "Strigoiul Carpatilor". Din respectiva lucrare s-a inspirat, se pare, scriitorul irlandez Bram Stoker care, in anul 1897, a publicat romanul de succes "Dracula". O parte din lucrarile scriitorului George Baronzi se regasesc in fondul "Scriitori de origine braileana" al Bibliotecii Judetene "Panait Istrati" Braila. Din pacate, cu mici exceptii, brailenii l-au uitat cu desavirsire.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii