Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Incursiuni in subconstientul orasului

Se spune ca "un oras care nu-si cunoaste trecutul, este ca un copil care nu-si stie parintii". Noua, brailenilor, ne-a fost dat sa cunoastem, fara voie insa, trecutul rastalmacit de veneticii de la Rasarit si sa-i uitam aproape cu desavirsire pe aceia care au adus urbei bogatia si faima pe care, probabil, nu le va mai dobindi niciodata. Se cuvine, deci, sa lasam izvoarele sa vorbeasca, iar noi, cei adesea mintiti si inselati, sa ne intoarcem privirile catre trecut, sa-i cunoastem mai bine pe cei care au facut, cu adevarat, cinste Brailei. In fiecare joi, in aceasta pagina, cotidianul "Obiectiv" scoate la lumina, din subconstienul colectiv al urbei, cite o personalitate. O personalitate marcanta din arta, cultura sau politica. Astazi, Constantin Sandu-Aldea, prozator, agronom, fondatorul stiintei despre ameliorarea plantelor, membru corespondent al Academiei Romane.

Despre scriitorul samanatorist C. Sandu-Aldea s-ar putea scrie tomuri intregi. A realizat intr-o viata relativ scurta atit de multe lucruri si in domenii atit de variate incit, la moartea sa, N. Iorga a spus: "A fost cel mai iubit din generatia noastra".
Nascut la 22 noiembrie 1874, in comuna Tichilesti, "Constantin S. Petre" (Aldea va fi pseudonimul literar) era fiul lui Sandu Petrea zis "Pirjol", caraus, apoi padurar. Prin 1880, se muta impreuna cu familia in Braila, in mahalaua "Atirnati". Urmeaza Scoala nr. 2 si, la 1 sept. 1886, se inscrie la Liceul "N. Balcescu", pe care-l finalizeaza al doilea, in 1892. Are, in acest timp, probleme de sanatate (hemofilie, afectiune mostenita de Viorica, fiica sa, care va muri la o virsta frageda, la un an dupa tatal ei, in 1928). N-a uitat niciodata satul natal, Balta, Baraganul plin de holde. Se inscrie la Scoala de Agricultura de la Herastrau, pe care o termina in 1896. Concomitent, isi incepe calatoriile de studii in strainatate. Debuteaza cu versuri, in 1896. Ca bursier, face studii agricole la Paris (1901 - 1903) si Berlin (1904 - 1906), unde obtine diploma de doctor. Calatoreste si in Olanda. Conferentiar la ferma model Laza (Vaslui), Sandu-Aldea se casatoreste cu Zoita, impreuna cu care o are pe Viorica, in 1906. Profesor de agricultura practica si selectiunea cerealelor, apoi director al Scolii Centrale de Agricultura de la Herastrau (1908 - 1927), C. Sandu-Aldea fondeaza stiinta ameliorarii plantelor in Romania. Participa activ la campaniile din 1913 si 1916 - 1919, iar in anul 1926 e ales membru corespondent al Academiei Romane. Scriitorul moare un an mai tirziu, la 52 de ani, moartea-i prematura fiind "consecinta indeplinirii datoriei pe cimpul de onoare". Printre altii, la inmormintarea sa au luat cuvintul I. Bianu, N. Iorga, M. Sadoveanu, G. Ionescu-Sisesti. Nae Ionescu i-a dedicat fraze emotionante in "Cuvantul" si "Luceafarul literar". C. Sandu-Aldea a scris lucrari de specialitate ("Scrisori catre plugari", "Carticica plugarului", "Selectiunea metodica a cerealelor si bazele stiintifice ale selectiunei", "Sfaturile unui plugar luminat", "Cubajuri agricole", "Citeva idei despre ameliorarea plantelor agricole"), precum si literatura de orientare samanatorista: "Drum si popas" (1904), "In urma plugului" (1905), "Pe drumul Baraganului" (1908), "Ape mari" (1910), "Pe Margineanca" (1912), "Calugarenii" (1920), precum si romanul "Doua neamuri" (1906). A publicat, de asemenea, traduceri si a colaborat la revistele "Floare albastra", "Samanatorul", "Epoca", "Romania juna", "Apararea nationala". In memoria marelui om de cultura, fosta Scoala nr. 6 ii poarta acum numele, iar o strada din municipiu se cheama "C. Sandu-Aldea". Din pacate, prea repede a fost dat uitarii de catre unii dintre braileni.




Categorie articol: 

Comentarii