• totuşi, anul 2017 a venit cu o majorare consistentă a taxei de salubritate, la 11 lei/lună/persoană • începând de săptămâna viitoare, brăilenii vor putea să-şi plătească dările locale • până la sfârşitul lunii martie se acordă şi bonificaţia pentru plata integrală - anticipată: 10% pentru case, terenuri si apartamente şi 5% pentru maşini • din această lună s-a redus cota standard de TVA cu un procent
De la 1 ianuarie 2017 au intrat în vigoare o serie de normative şi reglementări care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele românilor, în general, şi a brăilenilor în particular, dacă vorbim de taxe şi impozite locale. „Obiectiv Vocea Brăilei” consemnează principalele schimbări care au intervenit odată cu intrarea în vigoare a acestor măsuri.
În primul rând, ar trebui să ne aruncăm o privire asupra taxelor şi impozitelor locale, stabilite pe finalul lui 2016 de către consilierii municipali. Vestea bună aici ar fi că majoritatea obligaţiilor fiscale rămân la nivelul anului trecut, aşadar, fără scumpiri, dar există şi câteva excepţii care vin să împovăreze bugetul familiilor din municipiu.
Cea mai importantă se referă la taxa de salubritate care, după cum am anunţat încă de luna trecută, suportă o modificare importantă a cuantumului final: o majorare de 54%, mai precis de la 7,15 lei/persoană/lună, cât a fost în 2016, la 11 lei/persoană/lună, cât avem de plătit pentru anul în curs. Cauza acestei majorări este aplicarea unei taxe speciale, cuvenită Fondului de Mediu, în cazul comunităţilor în cazul cărora s-a înregistrat o creştere a cantităţii de gunoi. Practic este vorba despre o „amendă” aplicată unei comunităţi care nu a reuşit să dezvolte partea de reciclare a gunoiului menajer, reciclarea fiind singura metodă prin care se poate reduce cantitatea de gunoi colectată de operatorii de salubritate şi dusă la depozitele ecologice. Revenind la nivel local, se poate afirma cu certitudine că vom reuşi să scăpăm de această „amendă” abia după ce devine operaţional sistemul integrat de management al deşeurilor, un proiect gestionat de către Consiliul Judeţean şi încă aflat în faza de implementare. Ca orizont de aşteptare privind devenirea operaţională a sistemului, surse din administraţia locală au indicat anul 2018. Aşadar, vom mai avea încă un an de plată suplimentară la taxa de salubritate din cauza reciclării deficitare a deşeurilor. Ca o paranteză, autorităţile locale au anunţat că, la rându-le, au aplicat o penalizare operatorilor de salubritate de 15% din valoarea facturilor la gunoi, tocmai pe motiv că nu s-au mişcat mai repede cu reciclarea, astfel încât să nu mai intrăm sub incidenţa prevederilor privind taxa specială către Fondul de Mediu care ne-a majorat taxa de salubritate la 11 lei/persoană/lună.
Dar haideţi să vedem ce înseamnă pentru fiecare dintre noi majorarea cu 54% a taxei de salubritate în acest an. Practic, este vorba despre un impact de aproape 50 de lei în plus pentru fiecare contribuabil. Dacă în 2016, am plătit 85,8 lei/persoană/an, acum avem de achitat o taxă anuală de 132 lei/persoană (11 lei x 12 luni), ceea ce înseamnă un efort anual suplimentar pentru fiecare dintre noi de 46,2 lei. Mai departe, dacă extindem calculul pentru o familie formată din 3 persoane, de exemplu, suma pe care o va achita în plus va fi de 138,6 lei/an. Trebuie punctat faptul că banii reprezentând majorarea taxei de salubritate nu rămân în bugetul local, ci vor ajunge în visteria Fondului de Mediu.
Impozitele pe proprietate rămân neschimbate
Vestea bună este că impozitele pe proprietate, adică apartamente, case, terenuri şi mijloace de transport, inclusiv ambarcaţiuni, au rămas la nivelul anului trecut. Sunt şi excepţii, aşa cum este cazul celor două taxe de urgenţă la eliberarea certificatului de urbanism, care cresc la 150 lei, respectiv 100 lei, în funcţie de scopul pentru care se solicită certificatul (95 lei, respectiv 65 lei, vechile valori). În schimb, taxa de eliberare a atestatului de producător agricol şi cea pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor agricole se reduc la 25 lei, fiecare, faţă de 80 lei anul trecut, dar creşte cu 5 lei valoarea texei de urgenţă pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală, ajungând astfel la 20 lei.
Brăilenii care vor să scape încă din primele zile ale noului an de povara fiscală, vor putea să plătească, cel mai probabil, începând de luni, 9 ianuarie, taxele şi impozitele locale. Confirmarea a venit din partea Direcţiei Economice a Primăriei Brăila care, zilele acestea, face ultimele verificări ale sistemului informatic cu care operează la stabilirea şi colectarea obligaţiilor fiscale locale. Mai trebuie adăugat că se menţine bonificaţia pentru plata integrală anticipată, până la 31 martie, a impozitului pe terenuri şi clădiri - 10%, precum şi cea de 5% pentru mijloacele de transport.
Ghişeele la care se achită obligaţiile fiscale către bugetul local sunt cele deja cunoscute brăilenilor, mai precis, cele din clădirea amplasată în Piaţa Traian, nr 14; cele din bulevardul AL. I. Cuza nr. 105; în cartierul Radu Negru, pe strada Grigore Alexandrescu, bloc V1 - parter; în cartierul Brăiliţa - str. Dumbrava Roşie nr. 32; în cartierul Chercea - str. Comuna din Paris, Căminul Clultural Chercea. Pentru cei care nu vor să-şi piardă timpul pe la ghişee, taxele şi impozitele locale, se pot achita şi online, de pe platforma www.ghiseul.ro, după ce, în prealabil, contribuabilul obţine un username şi o parolă de acces, de la sediul din bulevardul AL. I. Cuza al Direcţiei Finanţelor
Publice Locale, aflată în subordinea Primăriei.
TVA redus cu un punct procentual
După cum aminteam la începutul materialului, din ianuarie, intervin o serie de modificări în ce priveşte fiscalitatea. Cele mai importante se referă la reducerea cotei-standard de TVA, de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific – forfetar – în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit (scutire care iniţial era programată să fie suspendată de la 1 ianuarie). De asemenea, şi pentru micii agricultori care întâmpină dificultăţi în aplicarea regimului normal de TVA, a intervenit o schimbare, în sensul că pot opta, din ianuarie 2017, pentru un regim special de TVA, constând într-o cotă forfetară care va fi aplicată gradual în următorii trei ani. Astfel, indiferent sub ce formă îşi desfăşoară activitatea, agricultorii vor alege între regimul special şi regimul normal de TVA, în funcţie de care este mai avantajos.
Tot de la 1 ianuarie, factura la energia electrică livrată populaţiei ar trebui să scadă cu 1,9%, pentru că la nivelul distribuitorilor au fost reduse unele taxe care diminuează cu 3,8% până la 9,04% costurile specifice, după cum a anunţat în presa centrală Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Deocamdată, ANRE nu a transmis informaţii referitoare la o eventuală schimbare de preţuri şi la gazele naturale începând cu această lună.
În altă ordine de idei, ca o completare, mai trebuie spus faptul că există şi o serie de măsuri care trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie, dar care, din diverse motive, au fost amânate. Printre acestea se regăseşte „Legea 51%” - cea care obligă magazinele alimentare să comercializeze preponderent produse româneşti, Legea insolvenţei persoanelor fizice, precum şi încetarea scutirilor de impozit pe profitul reinvestit.
