Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Iluzii

De citiva ani, in Romania nu e scandal politic in timpul caruia sa nu fie readus in atentia cetatenilor un subiect incitant - votul uninominal. Iar scandalul finalizat cu suspendarea presedintelui Basescu nu avea cum sa faca exceptie. Asa ca intre doua injuraturi (nici nu mai conteaza la adresa cui), intre doua acte de caritate (nu conteaza de la cine pentru cine, ca doar e campanie electorala), intre doua mitinguri (pro sau anti Basescu), mai iese la rampa cite un politician sau analist politic, cu solutia miraculoasa, salvatoare. Iar poporul ii soarbe cuvintele - cine nu si-ar dori sa aiba puterea de a-si numi singur reprezentantul in Parlament? E ca si cum i-ai arata unui copil bolnav un tort imens din frisca si ciocolata, cu promisiunea ca va fi al lui, insa abia dupa ce se insanatoseste.
Dar ce e de fapt votul uninominal? Pe scurt, este un mecanism de votare directa a unor candidati individuali si nu desemnarea unei liste fixe, realizate de un partid prin metode netransparente, cu doua trei nume sonore in fata si apoi un sir interminabil "de 'alde Neica Nimeni", profitori cu bani, fara bruma de cultura politica. Modul de intocmire a listelor este de fapt marea tara a actualului sistem de vot. Asa isi fac loc, dind din coate, in cele mai inalte institutii ale statului, cotizanti de frunte, smenari, tragatori de sfori, oameni care nu dau doi bani pe politica, dar care stiu ca aceasta e cea mai sigura si usoara cale catre prosperitate. Asa am ajuns sa avem un Parlament plin de necunoscuti ilustri, care in timpul mandatului isi dau bac-ul, care conduc misiuni economice in strainatate fara sa stie macar sa spuna buna ziua intr-o limba straina, care au pretentii de laptopuri ultraperformante doar ca sa joace linistiti "Solitaire". Asa am ajuns sa ne voteze bugetul sau legea sigurantei nationale parlamentari ca Irina Loghin sau Ion Dolanescu. Asa au ajuns, propulsati de partid, politicieni de marca in Romania, un Vanghelie - care este, o Buruiana - care in 2005 ar fi dorit sa doneze sinistratilor din Vrancea o colectie completa a revistei "Romania Mare", o Norica Nicolai, cunoscuta pentru limbajul suburban, sau o Anca Constantinescu, asa zisa "ciocu mic". Si citi altii!
Pentru toate aceste motive, dar si pentru multe altele, romanii sustin ideea de vot uninominal intr-un procent zdrobitor. Un sondaj de opinie realizat recent arata ca 62 % dintre romani sint pentru votul uninominal si doar 21% pentru actualul sistem, pe liste. Acelasi sondaj mai evidentiaza si ca 38% dintre persoanele cu drept de vot prefera un parlament unicameral, cu parlamentari alesi prin vot uninominal si 17 %, un parlament bicameral combinat cu vot uninominal. Modalitatea actuala de constituire a Parlamentului Romaniei - adica parlament bicameral cu parlamentari alesi prin vot pe liste - este sprijinita doar de 10% din populatie.
Si totusi, in ciuda preferintelor exprimate de romani, sansele de trecere la votul uninominal sint minime. De ce? Simplu. Realizarea acestui deziderat ar fi posibila doar prin vointa Parlamentului, ceea ce e greu de crezut. Sa fim sinceri, nici in veacul veacurilor, actualii parlamentari nu ar vota asa ceva. Nu e in avantajul lor, iar cind vine vorba de avantajul alesilor, stim deja ca nimic nu conteaza. De ce si-ar taia singuri craca de sub picioare si si-ar pune in pericol locul caldut si bine platit? De dragul romanilor? De dragul democratiei? Buna gluma. Va mai trece apa pe Dunare pina cind cineva va rupe lantul si va indeplini vointa poporului. Pina atunci, votul uninominal pentru romani va ramine doar o himera, o iluzie de care sa se agate de fiecare data cind tot in jur se naruie. Si - de ce nu? - un subiect bun de a aduna capital electoral.




Categorie articol: 

Comentarii