Credinciosii ortodocsi participa, azi, la marea sarbatoare a Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, devenita Ocrotitoarea Moldovei si a intregii Romanii, ale carei moaste au fost aduse la Iasi de catre marele voievod Vasile Lupu, in urma cu secole, pentru 300 de pungi de aur. Mii si mii de credinciosi din toata tara - inclusiv din Braila - vin an de an la biserica Mitropoliei Moldovei de la Iasi, ca sa se roage Lui Dumnezeu si Sfintei Parascheva. Tot azi, este si hramul bisericii "Sfinta Cuvioasa Parascheva", din vecinatatea Pietei Concordia, lacas sfint ridicat cu mai bine de un secol in urma de catre braileni. Slujba religioasa va fi oficiata de insusi PS Casian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos, impreuna cu preotii Stan si Gheorghe Stefan, ajutati de un sobor de preoti. Cu acest prilej, parohia, cu sprijinul reputatului arhivist Stanca Bounegru, va expune mai multe documente si carti vechi, aflate in patrimoniul bisericii.
Temelia bisericii "Sfinta Parascheva" a fost pusa in anul 1877, dupa ce, cu cinci ani inainte, PS Melschisedec trimisese slujitorilor o Carte Arhiereasca pentru stringerea de ofrande. Lucrarile au durat pina in anul 1892, din cauza lipsei fondurilor. Din pacate, in ianuarie 1896, biserica s-a surpat exact in momentul in care era aproape terminata, din cauza unor erori de constructie. In acelasi an, cu sprijinul credinciosilor, epitropia a construit actualul paraclis. Membrii parohiei nadajduiau ca vor putea construi o biserica mai impunatoare. In anul 1905, parohia numara nu mai putin de 2.257 familii ortodoxe, fiind printre cele mai mari din oras. Cu mari sacrificii, preotii si credinciosii au adunat ban cu ban, ca sa ridice o biserica noua in locul celei care s-a surpat, insa lucrarile propriu-zise au inceput abia in anul 1933. Copie fidela a catedralei de la Timisoara, edificiul urma sa fie cel mai mare din sud-estul Romaniei: 40 de metri lungime, 20 de metri inaltime, trei turle si un subsol adinc de 12 metri, cu sala de conferinte si biblioteca. Intrerupte pe timpul razboiului, lucrarile au fost reluate cu mare greutate in anul 1950, in plina dictatura comunist-stalinista. Impotrivirile nu au intirziat sa apara, iar in anul 1964 autoritatile atee au decis demolarea bisericii in scopul "modernizarii orasului". Se vede si astazi despre ce "modernizare" a fost vorba: blocuri cenusii, cu patru nivele, lipsite de viata, ridicate la intersectia Caii Calarasilor cu strada Mihai Bravu. Comunistii i-au silit pe preoti sa paraseasca subsolul bisericii, unde se refugiasera, numindu-i "chiaburi" si "legionari" si au dinamitat sfintul lacas in Saptamina Crucii din Postul Mare, bagind groaza in credinciosi. Pina in Duminica Sfintei Cruci, au nivelat zona, stergind de pe fata pamintului un edificiu care ar fi trebuit sa fie Catedrala orasului. Exploziile au fost atit de puternice, incit s-au facut tandari geamurile cladirilor din tot cartierul. Parohia si credinciosii bisericii "Sfinta Parascheva" vor sa construiasca acum o noua biserica daca nu la fel de mare cum a fost cea demolata de comunisti, macar demna de renumele ei, desfasurind, totodata, actiuni filantropice de toata lauda, inclusiv prin intermediul cantinei sociale.
Temelia bisericii "Sfinta Parascheva" a fost pusa in anul 1877, dupa ce, cu cinci ani inainte, PS Melschisedec trimisese slujitorilor o Carte Arhiereasca pentru stringerea de ofrande. Lucrarile au durat pina in anul 1892, din cauza lipsei fondurilor. Din pacate, in ianuarie 1896, biserica s-a surpat exact in momentul in care era aproape terminata, din cauza unor erori de constructie. In acelasi an, cu sprijinul credinciosilor, epitropia a construit actualul paraclis. Membrii parohiei nadajduiau ca vor putea construi o biserica mai impunatoare. In anul 1905, parohia numara nu mai putin de 2.257 familii ortodoxe, fiind printre cele mai mari din oras. Cu mari sacrificii, preotii si credinciosii au adunat ban cu ban, ca sa ridice o biserica noua in locul celei care s-a surpat, insa lucrarile propriu-zise au inceput abia in anul 1933. Copie fidela a catedralei de la Timisoara, edificiul urma sa fie cel mai mare din sud-estul Romaniei: 40 de metri lungime, 20 de metri inaltime, trei turle si un subsol adinc de 12 metri, cu sala de conferinte si biblioteca. Intrerupte pe timpul razboiului, lucrarile au fost reluate cu mare greutate in anul 1950, in plina dictatura comunist-stalinista. Impotrivirile nu au intirziat sa apara, iar in anul 1964 autoritatile atee au decis demolarea bisericii in scopul "modernizarii orasului". Se vede si astazi despre ce "modernizare" a fost vorba: blocuri cenusii, cu patru nivele, lipsite de viata, ridicate la intersectia Caii Calarasilor cu strada Mihai Bravu. Comunistii i-au silit pe preoti sa paraseasca subsolul bisericii, unde se refugiasera, numindu-i "chiaburi" si "legionari" si au dinamitat sfintul lacas in Saptamina Crucii din Postul Mare, bagind groaza in credinciosi. Pina in Duminica Sfintei Cruci, au nivelat zona, stergind de pe fata pamintului un edificiu care ar fi trebuit sa fie Catedrala orasului. Exploziile au fost atit de puternice, incit s-au facut tandari geamurile cladirilor din tot cartierul. Parohia si credinciosii bisericii "Sfinta Parascheva" vor sa construiasca acum o noua biserica daca nu la fel de mare cum a fost cea demolata de comunisti, macar demna de renumele ei, desfasurind, totodata, actiuni filantropice de toata lauda, inclusiv prin intermediul cantinei sociale.
