Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Hramul bisericii "Cuvioasa Parascheva"

Crestinii din Braila si din toate partile Rasaritului participa, duminica, la marea sarbatoare a Cuvioasei Maicii noastre Paracheva, Ocrotitoarea Moldovei si a intregii Romanii, cea nascuta in Epivatul Traciei, ale carei moaste au fost aduse la Iasi in secolul al XVII-lea de catre marele voievod Vasile Lupu, pentru 300 de pungi de aur. Sute de mii de credinciosi din toata tara, dar si din imprejurimi vin, an de an, la Mitropolia Moldovei de la Iasi, ca sa se roage Lui Dumnezeu si Sfintei Parascheva, care a fost si a ramas pilda de credinta si statornicie. Alaturi de pelerinii de la Iasi, se afla si citeva sute de braileni.
Tot duminica, este si hramul bisericii "Sfinta Cuvioasa Parascheva", de linga Piata Concordiei, lacas sfint ridicat cu mai bine de un secol in urma de catre brailenii evlaviosi. Ca in fiecare an, slujba religioasa va fi oficiata de preotii Stan Stefan si Gheorghe Stefan. De asemenea, biserica cea veche din comuna Chiscani, ctitorita la jumatatea sec. al XIX-lea, isi cinsteste patronul spiritual.
Biserica si parohia "Sfinta Parascheva" din Braila a fost binecuvintata de Dumnezeu cu un trecut glorios, dar si trist, daca privim evenimentele care s-au succedat de la instaurarea dictaturii comuniste incoace. Temelia sfintului lacas a fost pusa la anul 1877, insa lucrarile au durat pina in anul 1892, datorita lipsei fondurilor. Din pacate, biserica s-a surpat exact in momentul in care era aproape terminata, din cauza unor erori de constructie. In 1896, spun documentele, cu sprijinul credinciosilor, epitropia a construit actualul paraclis. Membrii parohiei nadajduiau ca vor putea construi, in timp, o biserica mai impunatoare. In anul 1905, parohia "Cuvioasa Parascheva" numara nu mai putin de 2.257 familii ortodoxe, fiind printre cele mai mari din urbe. La acea vreme, cu mari sacrificii, preotii si credinciosii au adunat ban cu ban, ca sa ridice o biserica noua in locul celei care s-a surpat, insa lucrarile propriu-zise au inceput abia in anul 1933. Copie fidela a catedralei de la Timisoara, edificiul urma sa fie cel mai mare din sud-estul Romaniei: 40 de metri lungime, 20 de metri inaltime, trei turle si un subsol adinc de 12 metri, cu sala de conferinte si biblioteca. Intrerupte pe timpul razboiului, lucrarile au fost reluate cu mare greutate in anul 1950, in plina dictatura comunist-stalinista. Impotrivirile nu au intirziat sa apara, pentru ca, in anul 1964, autoritatile atee sa decida demolarea bisericii in scopul "modernizarii orasului". Se vede si astazi despre ce "modernizare" a fost vorba: blocuri cenusii, cu patru nivele, lipsite de viata ca niste cladiri din lagarele naziste, ridicate anapoda la intersectia Caii Calarasilor cu strada Mihai Bravu. Comunistii i-au silit atunci pe preoti sa paraseasca subsolul bisericii, unde se refugiasera, numindu-i "chiaburi" si "legionari" si au dinamitat sfintul lacas in Saptamina Crucii din Postul Mare, bagind groaza in credinciosi. Pina in Duminica Sfintei Cruci, ei au nivelat zona, stergind de pe fata pamintului un edificiu care ar fi trebuit sa fie Catedrala orasului. Exploziile au fost atit de puternice, incit s-au facut tandari geamurile cladirilor din tot cartierul, povestesc batrinii.
Parohia si credinciosii bisericii "Sfinta Parascheva" vor sa ctitoreasca acum o biserica la fel de mare cum a fost cea demolata de comunisti, desfasurind, totodata, actiuni filantropice demne de toata lauda. Aici functioneaza de ceva vreme o cantina parohiala, sub indrumarea preotilor slujitori Stan si Gheorghe Stefan.




Categorie articol: 

Comentarii