Crestinii ortodocsi din orasul nostru si din toate tarile Rasaritului crestin vor participa, simbata, la marea sarbatoare a Cuvioasei Maicii noastre Paracheva, ocrotitoarea Moldovei - cea nascuta in Epivatul Traciei -, ale carei sfinte moaste au fost aduse la Iasi, in secolul XVII, de catre marele voievod Vasile Lupu. Zeci si chiar sute de mii de credinciosi din toata tara vin, an de an, la Mitropolia Moldovei de la Iasi, ca sa se roage Sfintei Parascheva, care a fost, veacuri la rind, pilda de credinta si statornicie intru Domnul. Printre pelerinii de la Iasi, sint si citeva sute de braileni. Simbata este hramul bisericii "Sfinta Cuvioasa Parascheva", de pe strada Mihai Bravu, ridicata cu mai bine de un secol in urma de braileni, aproape de Piata Concordiei. Slujba religioasa va fi oficiata de preotii Stan Stefan si Gheorghe Stefan. De asemenea, este hramul bisericii din comuna Chiscani.
Parohia "Sfinta Parascheva" a fost binecuvintata de Dumnezeu cu un trecut glorios, dar si zbuciumat si trist, daca tinem cont de evenimentele care s-au succedat de la instaurarea dictaturii comuniste incoace. Temelia bisericii a fost pusa la anul 1877, insa lucrarile s-au extins pina in anul 1892, datorita lipsei fondurilor. Din pacate, sfintul lacas s-a surpat exact in momentul in care era aproape terminat, din cauza unor erori de constructie. In anul 1896, spun documentele, cu sprijinul credinciosilor, epitropia parohiei "Sfinta Paraschiva" a construit (din paianta) actualul paraclis. Cu totii nadajduiau ca vor putea construi, in timp, o biserica impunatoare. In anul 1905, parohia "Cuvioasa Parascheva" numara nu mai putin de 2.257 familii ortodoxe, fiind printre cele mai mari din urbea dunareana.
Cu mari sacrificii, preotii si credinciosii au adunat ban cu ban, ca sa ridice o biserica noua in locul celei care s-a surpat, insa lucrarile propriu-zise au inceput abia in anul 1933. Copie fidela a catedralei de la Timisoara, edificiul urma sa fie cel mai mare din sud-estul Romaniei: 40 de metri lungime, 20 de metri inaltime, trei turle si un subsol adinc de 12 metri, cu sala de conferinte si biblioteca. Intrerupte pe timpul razboiului, lucrarile au fost reluate cu mare greutate in anul 1950, in plina dictatura comunist-stalinista. In anul 1964, insa, autoritatile atee au hotarit demolarea bisericii, in scopul modernizarii orasului. Se poate vedea si astazi despre ce "modernizare" a fost vorba: blocuri cenusii, cu patru nivele, lipsite de viata, ridicate anapoda la intersectia Caii Calarasilor cu strada Mihai Bravu. Comunistii i-au silit atunci pe preoti sa paraseasca subsolul bisericii, numindu-i "chiaburi" si "legionari" si au dinamitat sfintul lacas, in Saptamina Crucii din Postul Mare. Pina in Duminica Sfintei Cruci, ei au nivelat zona, stergind de pe fata pamintului un edificiu care ar fi trebuit sa fie catedrala orasului. Exploziile au fost atit de puternice, incit s-au facut tandari geamurile cladirilor din tot cartierul.
Astazi, parohia si credinciosii de la "Sfinta Parascheva" vor sa ctitoreasca o biserica la fel de mare cum a fost cea demolata de comunisti, desfasurind, in paralel, ample actiuni filantropice. De altfel, la "Sfinta Parascheva" functioneaza de ceva vreme o cantina parohiala, sub indrumarea preotilor Stan si Gheorghe Stefan.
Parohia "Sfinta Parascheva" a fost binecuvintata de Dumnezeu cu un trecut glorios, dar si zbuciumat si trist, daca tinem cont de evenimentele care s-au succedat de la instaurarea dictaturii comuniste incoace. Temelia bisericii a fost pusa la anul 1877, insa lucrarile s-au extins pina in anul 1892, datorita lipsei fondurilor. Din pacate, sfintul lacas s-a surpat exact in momentul in care era aproape terminat, din cauza unor erori de constructie. In anul 1896, spun documentele, cu sprijinul credinciosilor, epitropia parohiei "Sfinta Paraschiva" a construit (din paianta) actualul paraclis. Cu totii nadajduiau ca vor putea construi, in timp, o biserica impunatoare. In anul 1905, parohia "Cuvioasa Parascheva" numara nu mai putin de 2.257 familii ortodoxe, fiind printre cele mai mari din urbea dunareana.
Cu mari sacrificii, preotii si credinciosii au adunat ban cu ban, ca sa ridice o biserica noua in locul celei care s-a surpat, insa lucrarile propriu-zise au inceput abia in anul 1933. Copie fidela a catedralei de la Timisoara, edificiul urma sa fie cel mai mare din sud-estul Romaniei: 40 de metri lungime, 20 de metri inaltime, trei turle si un subsol adinc de 12 metri, cu sala de conferinte si biblioteca. Intrerupte pe timpul razboiului, lucrarile au fost reluate cu mare greutate in anul 1950, in plina dictatura comunist-stalinista. In anul 1964, insa, autoritatile atee au hotarit demolarea bisericii, in scopul modernizarii orasului. Se poate vedea si astazi despre ce "modernizare" a fost vorba: blocuri cenusii, cu patru nivele, lipsite de viata, ridicate anapoda la intersectia Caii Calarasilor cu strada Mihai Bravu. Comunistii i-au silit atunci pe preoti sa paraseasca subsolul bisericii, numindu-i "chiaburi" si "legionari" si au dinamitat sfintul lacas, in Saptamina Crucii din Postul Mare. Pina in Duminica Sfintei Cruci, ei au nivelat zona, stergind de pe fata pamintului un edificiu care ar fi trebuit sa fie catedrala orasului. Exploziile au fost atit de puternice, incit s-au facut tandari geamurile cladirilor din tot cartierul.
Astazi, parohia si credinciosii de la "Sfinta Parascheva" vor sa ctitoreasca o biserica la fel de mare cum a fost cea demolata de comunisti, desfasurind, in paralel, ample actiuni filantropice. De altfel, la "Sfinta Parascheva" functioneaza de ceva vreme o cantina parohiala, sub indrumarea preotilor Stan si Gheorghe Stefan.
