Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Handicap la angajari!

Angajarea persoanelor cu handicap este o problema ce pare sa nu aiba o rezolvare usoara. Desi legea favorizeaza acest lucru, iar angajatorii ar avea de cistigat, foarte putine persoane cu handicap sint angajate. Iar asta se datoreaza fie refuzului firmelor fie indiferentei oamenilor care se multumesc sa traiasca doar cu banii primiti de la stat, ca ajutor.
In Braila, din cei aproximativ 80.000 de angajati, doar 277 sint persoane cu handicap. Asta desi legislatia in domeniu prevede obligativitatea incadrarii acestora intr-un numar direct proportional cu numarul total de angajati. Mai exact, toate institutiile publice sau persoanele juridice private, care au peste 50 de angajati, ar trebui sa incadreze in munca persoane cu dizabilitati intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de salariati. Nici una din companiile mari din Braila nu indeplineste insa aceasta cerinta. In plus, desi legea spune ca patronii ar putea fi sanctionati pentru fiecare om in minus pe care il au sub pragul de 4%, pina acum nici o firma nu a fost amendata. Reprezentantii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Braila spun ca, desi angajatorii ofera locuri de munca variate, care acopera o arie larga in privinta domeniilor de activitate, in multe cazuri ele nu se pliaza pe capacitatile de munca ale persoanelor cu dizabilitati. Asadar, in opinia lor, nu poate fi vorba despre dezinteres, ci doar despre incompatibilitatea ofertelor cu gradul de handicap al solicitantilor de locuri de munca.
Un top al firmelor brailene cu cei mai multi angajati situeaza compania de confectii "Braiconf" pe primul loc, cu un numar mediu de 2.746 angajati. Pe locul doi se claseaza "Aker Braila" cu 2.084 salariati, apoi o alta firma din domeniul confectiilor textile - "Solo Textil", care numara 1.286 de angajati. Teoretic, toate aceste firme ar trebui sa aiba in rindul salariatilor intre 51 si 109 persoane cu handicap. Practic, insa, numarul persoanelor cu dizabilitati este mult mai mic. La "Braiconf", de exemplu, in loc de 109 persoane cu handicap, lucreaza doar 13. Reprezentantii firmelor spun ca ar angaja mai multe persoane cu handicap, pentru ca acestea sint in general persoane constiincioase, carora nu le poti reprosa nimic, numai ca acestea nu vin sa se angajeze. Mioara Marcu are coloana deformata din nastere si este incadrata in gradul II de handicap, cel accentuat. Are 41 de ani si munceste la "Brainconf" de cind a terminat scoala profesionala. "Calc buzunare, piepti, mansete, ca la masina nu puteam lucra din cauza picioarelor. Mi s-a oferit un loc de munca pe masura capacitatilor mele. M-am obisnuit si sint multumita de ceea ce fac. Colectivul si sefii m-au sustinut si m-am adaptat foarte bine", spune Mioara. Linga ea, la o masina de cusut, lucreaza Tudora Popa, o braileanca de 48 de ani, care a ramas fara auz si fara glas dupa o boala de plamini. Handicapul nu i-a afectat si optimismul, incurajata fiind sa mearga inainte si de cele doua fete pe care le are, una in virsta de 23 de ani, maritata in Italia, si cea de-a doua, de 13 ani. Tudora lucreaza de 26 de ani la "Braiconf" si, dupa cum spune, se apropie de virsta de pensionare "cu capul sus", mindra fiind ca a putut munci cot la cot cu oamenii "normali". Nu la fel de norocos a fost Marian G., un brailean ce a ramas imobilizat intr-un scaun cu rotile in urma cu 10 ani, dupa un accident rutier. De atunci nu mai munceste, pentru ca nu are cine sa-l ajute sa mearga la munca. "Nu mi-am pus problema ca nu m-as descurca in autobuz sau ca firma respectiva nu ar avea dotarile necesare pentru a putea intra acolo. Principala mea problema este ca nu are cine sa ma ajute sa cobor scarile blocului in care stau. Am fost zugrav de meserie si poate ca m-as descurca sa fac si acum asta, doar ca intr-un ritm mai lent. Dar cine este dispus sa plateasca un angajat care lucreaza mai greu? Insa nici nu mi-am cautat un loc de munca pina acum, probabil as gasi sa fac ceva daca as cauta", ne-a spus barbatul.

Angajatorii platesc pentru fiecare persoana cu handicap neangajata

Angajatorii ar trebui sa vireze statului un salariu minim pe economie pentru fiecare persoana cu dizabilitati pe care nu au angajat-o. Numai ca la acest moment, legislatia inca nu reglementeaza modalitatea exacta de a face acest lucru. "Noi, oricum, trebuie sa platim pentru acesti oameni, indiferent daca ii avem sau nu angajati si normal ca preferam sa si beneficiem de serviciile lor. Societatea noastra are chiar o traditie in a incadra in munca persoane cu handicap si sintem foarte multumiti de cum se lucreaza cu ei. Sint tratati ca oricare alta persoana, inclusiv in ceea ce priveste nivelul de salarizare", ne-a spus Mariana Radoi, director Resurse Umane al SC "Braiconf" SA.
In plus, fiecare companie care angajeaza persoane cu dizabilitati primeste subventii de la stat. Astfel, daca incadreaza in munca persoane cu dizabilitati, pe perioada nedeterminata, iar acestea lucreaza cel putin doi ani, firmele primesc lunar, timp de 12 luni, pentru fiecare persoana, o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara. Totusi, subventionarea acestor locuri de munca nu poate depasi 60% din costurile salariale ale angajatorului. Cei care angajeaza absolventi din rindul persoanelor cu handicap primesc, lunar, sumele aferente pe o perioada de 18 luni. Cu toate acestea, in perioada 2003 - 2007, doar 11 persoane cu handicap au fost incadrate prin subventionarea locului de munca. Angajatorii spun ca problemele sint legate de faptul ca numarul celor interesati de un loc de munca este mult mai mic decit oferta pietei. Numai cel mai mare angajator din Braila transmite, la fiecare trei luni, peste 100 de oferte de locuri de munca pentru persoanele cu handicap, pe care nu reuseste niciodata sa le acopere. "Am fost si la ultima actiune organizata de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca si nu am avut nici o solicitare. Sintem dispusi sa angajam persoane cu dizabilitati dar, din pacate, nu avem pe cine, desi in confectii oricine poate sa munceasca", a mai adaugat Mariana Radoi.
Toate aceste societati ar putea fi amendate pentru faptul ca nu angajeaza persoane cu handicap, desi unele detin acte doveditoare ca au facut tot posibilul pentru a intra in legalitate. Oricum, controalele pe aceasta tema nu par a fi una din prioritatile Inspectiei Muncii, organ in atributiile caruia intra verificarea modului in care angajatorii respecta prevederile acestei legi. In urma controalelor efectuate anul trecut, institutia nu a constatat nici o incalcare a dispozitiilor legale. Dar cercetarile continua: "In conformitate cu programul cadru de actiuni al Inspectiei Muncii, actiunea de verificare a modului in care agentii economici respecta prevederile art.77 din Lg. nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare, va fi continuata si in perioada urmatoare", se arata in raportul de activitate al Inspectoratului Teritorial de Munca Braila.

Pregatire depasita in Scolile Speciale

Surse din cadrul organizatiilor non-guvernamentale care lucreaza cu persoane cu dizabilitati sustin ca toate aceste probleme pot fi cauzate de lipsa unor oferte care sa se plieze pe pregatirea profesionala a persoanelor cu handicap. Sau, mai exact, pe calificarea de acum depasita pe care au primit-o generatiile trecute, in scolile speciale. Multe din meseriile pe care ei le-au invatat, cum ar fi cizmaria, tinichigeria sau vopsitoria auto, nu mai au cautare astazi. In aceasta situatie se regasesc persoanele care au absolvit aceste scoli in urma cu cel putin 15 ani, de altfel si categoria de virsta care isi gaseste mai greu de munca. "Nu am pregatirea necesara pentru locurile de munca vacante in acest moment. Nu am mai practicat meseria pe care am invatat-o la scoala de vreo 20 de ani, pentru ca nu am unde. Pai, cine mai are ateliere de tesatorie, acum cind toate materialele se aduc din alte tari? M-am angajat apoi la firma unui cunoscut, in secretariat, si dupa ce a inchis-o, nu mi-am mai gasit nimic de munca. As fi putut invata croitorie, dar mai am doar un an pina la pensie si nu cred ca ar fi corect ca angajatorul sa investeasca in pregatirea mea, iar eu dupa un an sa plec", spune Ioana C., o braileanca suferind de o malformatie musculara congenitala.
De asemenea, specialistii spun ca o alta cauza ar fi si interesul scazut acordat, pina nu de mult, integrarii acestor persoane in societate. Un alt angajator ne-a povestit ca de citeva ori persoanele pe care le-a angajat si-au dat demisia in ziua urmatoare. In acest context, nici masurile pe care le ia AJOFM Braila nu par a fi de ajuns. Din actiunile pe care agentia le-a organizat de-a lungul vremii reiese ca doar 30% din persoanele care au cautat un loc de munca s-au si angajat. Astfel, in perioada 2002 - 2005, au avut loc patru actiuni "Bursa locurilor de munca pentru persoanele cu handicap", unde angajatorii au oferit 1.089 locuri de munca. La aceste burse au participat aproximativ 160 persoane cu dizabilitati, din care 49 s-au angajat. Din 2006, insa, AJOFM Braila a renuntat la aceste activitati. "Avind in vedere, pe de o parte, faptul ca persoanele cu dizabilitati au nevoie de o atentie speciala si de activitati profesionalizate in ceea ce priveste acordarea serviciilor ce intra in aria de competenta a institutiei noastre, si pe de alta parte, concluziile pe care le-am desprins din organizarea celor patru actiuni, agentia a optat pentru acordarea serviciilor de informare, consiliere, orientare profesionala si mediere in formula personalizata, in cadrul compartimentului specializat al institutiei. Aceasta activitate este realizata cu fiecare persoana in parte (in marea majoritate a cazurilor) de catre consilierul de orientare profesionala, parcurgindu-se mai multe etape", ne-a precizat Laurentia Vasilescu, purtator de cuvint al AJOFM Braila. Iar etapele presupun inscrierea in evidentele agentiei si stabilirea obiectivului principal, care poate fi dobindirea statului de persoana ocupata, schimbarea actualului loc de munca, alegerea traseului profesional, identificarea abilitatilor personale ale clientului, instruire privind metodele si tehnicile de cautare a unui loc de munca, repartizarea la un loc de munca vacant, obtinerea recomandarii pentru inscriere la un curs de formare profesionala sau acordarea de servicii de consultanta pentru desfasurarea unei activitati pe cont propriu.
In ultimii ani, AJOFM Braila a incercat sa ajute persoanele cu handicap interesate sa-si gaseasca un loc de munca. Teoretic, prin informare, mediere, oferire de servicii de formare profesionala, completarea veniturilor salariale, stimularea mobilitatii fortei de munca, stimularea angajatorilor care incadreaza persoane cu handicap, acest lucru ar trebui sa se intimple. Realitatea insa demonstreaza contrariul.

La Braila sint aproape 8.000 de persoane cu dizabilitati

Potrivit unei statistici a Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) privind numarul persoanelor cu dizabilitati, la 31 decembrie 2007, in Braila erau 7.725 adulti cu handicap, din care 7.623 neinstitutionalizati. Dintre acestia, 2.672 au handicap grav, 4.304 - accentuat, 608 - mediu si 39 - usor. Dintre cele 102 persoane institutionalizate, 50 au handicap grav, 49 accentuat si 3 mediu. Acestea sint ocrotite in cele 5 centre de protectie sociala din Braila, aflate in coordonarea ANPH, unde mai sint beneficiare si alte 32 de persoane, dar nu cu statut permanent. In ceea ce priveste tipul de dizabilitate al acestor persoane, 1.716 au handicap fizic, 1.556 somatic, 181 auditiv, 1.929 vizual, 1.952 mental, 181 psihic, 142 asociat, 60 HIV/SIDA si 8 boli rare.

Cele mai multe persoane cu handicap lucreaza in confectii

In perioada 2004 - 29.02.2008, in evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Braila au fost inregistrate 123 de persoane cu dizabilitati, din care 56 au fost incadrate in munca. Jumatate au fost angajate numai in ultimul an, prin Programul de ocupare a fortei de munca, si doar 4 dintre ele prin subventionarea locului de munca. Cei mai multi lucreaza in domeniul fabricarii articolelor de imbracaminte (33,9%), urmat de constructii (19,6%), industria alimentara (17,9%), comert (8,9%), sanatate si asistenta sociala (7,1%), activitati generale de curatenie a cladirilor (3,6%), agricultura (3,6 %), cultura si alte activitati sociale (1,8%), activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor (1,8%), fabricarea lemnului (1,8%).

Acest material a fost realizat in cadrul proiectului "Cresterea capacitatii presei romanesti de a facilita integrarea sociala", coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent, initiat de BBC World Trust si finantat de Ministerul de Externe al Marii Britanii.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii