Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Gunoaiele viitorului

Mai sunt doar câteva luni până când judeţul Brăila ar urma să intre în rândul lumii civilizate, din punctul de vedere al colectării, depozitării şi reciclării deşeurilor. Consiliul Judeţean şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Eco Dunărea" se află pe ultima sută de metri în implementarea unei investiţii uriaşe, de 117,5 milioane de lei, derulate sub titulatura "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila". Banii sunt asiguraţi aproape în totalitate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, contribuţia de la bugetul judeţului reprezentând doar 10,26% din valoarea totală a proiectului. "Este cea mai mare investiţie aflată în derulare la ora actuală, la nivel de judeţ", spune Viorel Mortu, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila. În termeni oficiali, scopul final al implementării acestui proiect este acela de a le oferi brăilenilor "oportunitatea de a colecta selectiv, pentru un mediu curat şi o viaţă sănătoasă". Pentru ca sistemul să fie funcţional este nevoie, însă, de o condiţie esenţială: toţi beneficiarii lui, adică toţi cetăţenii brăileni, trebuie să depună gunoiul în recipienţi separaţi, gunoiul menajer într-un recipient, plasticul şi metalul în altul, sticla în altul, hârtia în altul. Un operator de salubritate stabilit în cadrul unei licitaţii publice va colecta, pe categorii, fiecare tip de deşeu, de la fiecare gospodărie din judeţ sau asociaţie de proprietari, în cazul blocurilor. Apoi, tot ce poate fi recuperat se va recupera în staţii de sortare construite special în acest scop, iar la groapa de gunoi va ajunge doar ceea ce nu este reciclabil. Aceasta este teoria. Rămâne de văzut ce va fi în realitate...

Cum va funcţiona sistemul

Colectarea deşeurilor se va realiza în sistem selectiv, bazat pe 4 fracţii: rezidual, hârtie/carton, plastic/metal, sticlă. Aşadar, fiecare tip de deşeu va fi colectat şi transportat cu vehicule specifice. Excepţie de la această regulă va face Insula Mare a Brăilei, unde colectarea se va realiza în sistem mixt, din cauza condiţiilor dificile de acces.
Pentru zonele de blocuri din mediul urban, vor fi amenajate puncte de precolectare astfel: câte un punct la fiecare bloc cu mai puţin de cinci etaje, dotat cu containere de 1,1 metri cubi, câte două bucăţi pentru gunoiul rezidual şi câte trei bucăţi pentru deşeurile reciclabile. Pentru blocurile înalte va exista câte un punct de colectare pentru fiecare scară, dotat cu câte trei containere a câte 1,1 mc, iar deşeurile reziduale se vor colecta în camera specială existentă la parterul fiecărei scări, unde vor fi amplasate pubele de 240 litri.
Pentru gospodăriile individuale din mediul urban sunt prevăzute câte două pubele de 120 litri: una pentru deşeurile din plastic/metal, iar cealaltă pentru colectarea gunoiului rezidual. Celelalte două fracţii, hârtie/carton şi sticlă, vor fi colectate în cadrul unor puncte a câte două containere de 1,1 metri cubi, amenajate la nivel de stradă sau cvartal.
În mediul rural vor fi amenajate puncte de colectare selectivă pe trei recipente de 1,1 mc - hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă, iar la fiecare gospodărie deşeurile reziduale vor fi strânse în pubele de 60 litri. Totodată, pentru fiecare gospodărie din mediul rural se vor asigura recipiente pentru compostarea deşeurilor biodegradabile.
Pubelele şi containerele necesare vor fi asigurate în cadrul proiectului aflat în derulare. Astfel, sunt prevăzute pentru achiziţie 88.405 pubele de 120 litri, 41.000 pubele de 60 l, 3.037 pubele de 240 l, 1.369 containere de 1,1 mc şi 41.008 compostoare individuale a câte 640 l.
În mediul urban, deşeurile de metal şi plastic vor fi colectate o dată pe săptămână, cele de hârtie/carton de trei ori pe lună, cele de sticlă o dată pe lună, în timp ce colectarea deşeurilor biodegradabile se va face în funcţie de necesitate, orarul de colectare urmând a fi stabilit şi comunicat asociaţiilor de proprietari şi gospodăriilor individuale. În mediul urban, deşeul rezidual va fi colectat o dată pe săptămână, cel de metal/plastic de trei ori pe lună, cel de hârtie/carton de două ori pe lună, iar cel de sticlă o dată pe lună.

Cine a câştigat licitaţiile de până acum

Odată cu intrarea în funcţiune a Sistemului de management integrat al deşeurilor, judeţul Brăila va fi împărţit pe trei zone. Zona 1 cuprinde municipiul Brăila şi comunele din zona periurbană dar şi cele două comune - Măraşu şi Frecăţei - din Insula Mare a Brăilei. Aceste unităţi administrativ-teritoriale vor fi deservite de o Staţie de Sortare şi Tratare Mecano-Biologică, aflată acum în curs de realizare la Vădeni, şi de Depozitul Ecologic de la Muchea, administrat de SC "Tracon" SRL.
Zona 2 cuprinde oraşul Ianca şi comunele din partea de nord-vest şi din centrul judeţului, ce vor fi deservite de Staţia de Sortare şi de Depozitul Ecologic aflate în curs de execuţie la Ianca.
Zona 3 cuprinde oraşul Însurăţei şi comunele din partea de sud-vest a judeţului. Operatorul unic va colecta deşeurile şi le va transporta la Staţia de Transfer Însurăţei, aflată, de asemenea, în execuţie. Ulterior, deşeurile vor fi transportate la Staţia de Sortare Ianca sau la Depozitul Ecologic Ianca, după caz.
Investiţiile în staţiile de sortare, depozitele ecologice şi în staţia de transfer sunt substanţiale, făcând parte din valoarea totală a proiectului. Astfel, pentru Staţia de sortare şi noul depozit ecologic de la Ianca, investiţia se ridică la 23,2 milioane de lei, fără TVA. Termenul de realizare este luna februarie 2016, iar construcţia va fi făcută de asocierea de firme "Iridex Construcţii" SRL, "Hidroconstrucţia" SA şi "Argif Proiect" SRL.
Staţia de transfer de la Însurăţei va costa 4,4 milioane de lei, fără TVA, iar constructor este "Iridex Group Construcţii" SRL, termenul de finalizare fiind luna octombrie 2015.
În ceea ce priveşte Staţia de Sortare şi Tratare Mecano-Biologică de la Vădeni, aceasta necesită o investiţie de 25,2 milioane de lei, fără TVA, fiind atribuită contractorului format din asocierea SC "Efacec Central Europe Limited" SRL, SC "Efacec Engenharia e Sistemas" SA, SC "Teloxim Con" SRL. Termenul pentru punerea în funcţiune a acestei facilităţi este luna mai 2016.
Staţia de sortare de la Vădeni va avea o capacitate de 30.000 tone pe an, iar cea de la Ianca de 5.000 t/an. Acestea vor prelucra deşeurile reciclabile din hârtie/carton, sticlă, plastic şi metal. De asemenea, vor facilita dezmembrarea deşeurilor voluminoase, pentru recuperarea părţilor din lemn şi valorificarea acestora.
Staţia de tratare mecano-biologică de la Vădeni va avea o capacitate de 26.000 t/an. Aceasta va primi deşeuri verzi din parcuri şi grădini, precum şi deşeuri reziduale. Se estimează că, din deşeurile reziduale, 60% reprezintă elemente biodegradabile care, prin tratare, vor putea fi transformate în compost folosit ca îngrăşământ natural. Restul de 40% va ajunge în groapa de gunoi ecologică de la Muchea.

Veşnica problemă a contestaţiilor

În mare, cam asta îşi propune să facă noul sistem de management al deşeurilor din judeţul Brăila. Teoretic, totul ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Practic, însă, abia pe la jumătatea anului viitor s-ar putea pune în funcţiune acest sistem menit să apropie Brăila de civilizaţia occidentală. După cum se poate observa, realizarea staţiilor de sortare de la Ianca şi Vădeni, au termene de finalizare în februarie, respectiv mai 2016. Cum e şi normal, până nu se pun în funcţiune aceste staţii, sistemul nu are cum să funcţioneze. Iniţial, era vorba că obiectivele vor fi funcţionale până la sfârşitul lui 2015. De ce nu se va întâmpla aşa? "Din cauza contestaţiilor!", ne lămureşte Ionel Avram, directorul ADI "Eco Dunărea". "S-au făcut contestaţii, iar licitaţiile au tot fost amânate. Abia recent s-au lămurit lucrurile şi s-a putut da startul lucrărilor", ne-a spus Avram. Acesta se teme că situaţia s-ar putea repeta şi în ceea ce priveşte stabilirea operatorului unic care va colecta şi transporta deşeurile la nivel de judeţ, dar şi a operatorului unic care va administra staţiile de sortare şi de transfer aflate acum în lucru.
"Urmează să fie stabiliţi prin licitaţie doi operatori, unul pentru colectare şi transport, unul pentru staţiile de sortare. Cel cu colectarea şi transportul va fi desemnat de ADI «Eco Dunărea», celălalt de Consiliul Judeţean. În prezent suntem la faza întocmirii procedurilor şi a caietelor de sarcini, în vederea organizării licitaţiilor. Ne-am propus să facem aceste licitaţii în trimestrul IV al anului în curs, însă nimeni nu poate să garanteze că nu vom avea şi aici contestaţii care să întârzie cu luni de zile desemnarea unor câştigători. În alte judeţe, care sunt mai avansate decât noi în implementarea acestui sistem, cam aşa s-a întâmplat: au fost licitaţii, s-au contestat, iar de aici au apărut întârzieri chiar şi de un an de zile", ne-a declarat Ionel Avram.
În ceea ce priveşte tarifele pe care le vor avea de plătit brăilenii pentru colectarea selectivă a deşeurilor, acestea urmează să fie stabilite după desemnarea operatorului unic care se va ocupa de colectare şi transport. Populaţia nu va avea o relaţie contractuală cu respectivul operator. Contractul va fi semnat de către ADI "Eco Dunărea", iar cetăţenii vor achita o taxă de salubritate la nivelul Primăriilor de care aparţin.
Până acum, reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai ADI "Eco Dunărea" au desfăşurat numeroase întâlniri cu cetăţenii, în municipiu şi în mediul rural, pentru a prezenta noul sistem şi beneficiile pe care urmează să le aducă acesta.

 

Brăila din proiecte versus Brăila reală

Drumul până la atingerea nivelului de civilizaţie existent în prezent în Europa Occidentală, unde sistemele de colectare separată funcţionează de decenii, va fi, fără îndoială, extrem de anevoios. Nu doar întârzierea care se prefigurează în implementarea sistemului va reprezenta o piedică, ci şi mentalitatea brăilenilor, care vor fi puşi în situaţia de a depozita deşeurile menajere separat de resturile de plastic, metal, hârtie sau sticlă. În condiţiile în care la Brăila încă este omniprezent fenomenul aruncării deşeurilor pe domeniul public, este greu de crezut că un sistem de colectare selectivă va putea fi implementat fără probleme, chiar şi în condiţiile în care populaţiei i se vor da gratuit pubelele necesare. Deocamdată, mulţi brăileni consideră absolut normal să scape de gunoaie aruncându-le pe stradă sau pe maidanul din spatele curţii. Poliţia Locală aplică săptămânal zeci de amenzi împotriva celor surprinşi făcând aşa ceva, însă deocamdată fără prea mare efect. Dimpotrivă, unii consideră că este dreptul lor să facă aşa ceva şi sunt în stare să sară la bătaie dacă le atrage cineva atenţia că nu e civilizat. Un caz relevant este cel al brăilencei Nataşa Crăcană, în vârstă de 62 de ani, care locuieşte la marginea cartierului Comorofca, în zona vechiului Remat. Casa sa se află la baza unui mal de pământ. În vârful malului respectiv locuiesc câteva familii care s-au obişnuit să îşi arunce gunoaiele peste gard, pe acea buză de pământ. Săptămâna trecută, sătulă să tot găsească tot felul de resturi şi mizerii în curtea sa, Nataşa i-a bătut obrazul unei femei pe care a văzut-o aruncând o găleată cu gunoi, strigându-i că nu e bine ce face. Probabil a şi ocărât-o cumva. Cert este că, peste circa o oră s-a trezit la poartă cu un individ de aproape 2 metri înălţime şi 100 de kilograme greutate. Fără să stea prea mult pe gânduri, cu alonja pe care i-o permitea diferenţa de înălţime, respectivul a lovit-o cu piciorul în piept şi a înjurat-o cu furie. Probabil ar fi bătut-o până o lăsa inconştientă, dacă femeia în vârstă de 62 de ani nu s-ar fi baricadat în spatele porţii şi nu ar fi avut prezenţa de spirit să îl stropească cu un furtun. Atacatorul era fiul în vârstă de 23 de ani al celei care arunca gunoaie peste gard, în curtea Nataşei. Victima agresiunii a sunat la Poliţie, iar bătăuşul a fost amendat. Femeia ne-a declarat că şi-a scos certificat medico-legal şi va face plângere penală.
Întrebarea care s-ar pune aici este: cum anume vor reuşi autorităţile să convingă asemenea specimene că deşeurile trebuie colectate selectiv, în vederea reciclării "pentru un mediu curat şi o viaţă sănătoasă"?!

 




Categorie articol: 

Comentarii