Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Gropeneanu are liber să îşi pescuiască investiţia până la licitaţie

Concesionarea lacului Blasova rămâne în continuare un subiect tabu pe scena politico-administrativă brăileană. Reamintim că omul de afaceri Aurel Gropeneanu s-a plâns, recent, că a fost dat afară din exploataţia de la Blasova fără să se lămurească exact situaţia investiţiei sale, de circa 6,3 milioane lei, reprezentând peşte - producţie neterminată. Patronul SC "Gropeneanu Com", a cerut ca acest aspect să fie trecut în caietul de sarcini la viitoarea licitaţie, manifestându-şi totodată temerile că "angrenajul îl are în spate pe Bunea Stancu". De asemenea, Gropeneanu a mai punctat că niciun consilier judeţean nu a fost prezent în teren, pe 9 decembrie, când o comisie din partea autorităţii a venit să perfecteze protocolul de predare-primire a bunurilor ce-i aparţin în complexul Blasova, deşi în timpul şedinţelor mai mulţi membri s-au arătat extrem de interesaţi de subiect. Pentru a vedea ce spun reprezentanţii Consiliului Judeţean despre propunerile şi acuzaţiile lui Gropeneanu, redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au încercat să ia legătura cu câţiva dintre aceştia.

Viorel Mortu susţine că era nevoie de organizarea unei licitaţii

Preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a recunoscut că subiectul concesionării lacului Blasova a "încălzit spiritele" consilierilor judeţeni şi că s-a făcut "foarte multă gălăgie" pe această temă. Acesta a afirmat că a permis în mod intenţionat asta, pentru a vedea care dintre consilieri manifestă un interes deosebit vizavi de subiectul în cauză. "Sunt din vechi, elemente ce ţin de relaţia domnului Gropeneanu cu fostul preşedinte, cu alţi consilieri, elemente de o problematică pe care eu nu o cunosc pentru că nu am de unde. Pe mine mă interesează situaţia unei concesionări şi rezolvarea ei corectă", a declarat sursa citată, susţinând că din punctul său de vedere, concluzia la care s-a ajuns privind organizarea licitaţiei este una rezonabilă. De asemenea, acesta a mai precizat că licitaţia va avea loc undeva la finele lunii februarie - începutul lunii martie. "Este adevărat că în această perioadă i s-a încheiat contractul domnului Gropeneanu şi că domnia sa ar fi dorit o continuare. Ei, nu se poate acest lucru! Dorim licitare. Pe mine nu mă interesează ce înţelegere a avut domnul Gropeneanu cu cine o fi avut, dacă a avut. Poate nici nu a avut şi mi se pare mie. Dar anul acesta vă rog să remarcaţi că din martie încoace am luat la rând toate terenurile concesionate şi am făcut foarte multe analize şi regândiri. Doar câteva au mai rămas de făcut. Adică am încheiat un mod de a gândi, de a oferi bunurile CJ-ului şi am adus o soluţie ceva mai eficientă şi probabil un cadru legal mai stabil pentru cel care investeşte. În opinia mea, nu a rămas nimic în coadă de peşte, cum le-am cam găsit, dacă îmi daţi voie să spun aşa", a mai adăugat Viorel Mortu. Acesta a afirmat că i-a dat voie lui Gropeneanu să îşi păzească peştele din lac până la organizarea licitaţiei, ba chiar să încerce să îl pescuiască dacă doreşte. "La licitaţie are voie să participe, categoric, oricine. Prin urmare poate câştiga şi domnul Gropeneanu, în funcţie de ce ofertă are. Dacă va fi să câştige altcineva se recoltează cu acel nou câştigător, iar noi, de la CJ Brăila menţionăm că balta are deja peşte", a subliniat acesta. Cât despre neparticiparea consilierilor la luarea în primire a lacului, sursa citată a afirmat că interesul consilierilor pentru Blasova a scăzut brusc sau chiar a dispărut, din clipa în care s-a ajuns la o concluzie rezonabilă în privinţa termenilor concesiunii.

Sârbu susţine că nu era treaba consilierilor să participe la întâlnire

La cele două şedinţe CJ Brăila în care s-a discutat despre concesionarea lacului Blasova, unul dintre cei mai vocali consilieri judeţeni a fost liberalul Marian Sârbu. Acesta a propus ca licitaţia să pornească de la 600 kg de grâu pe hectar pe o perioadă de cel puţin 10 ani, care să se mai prelungească la 15 ani în cazul în care concesionarul va accesa fonduri europene. Trebuie subliniat că în cele din urmă doar a doua propunere a liberalului a rămas în picioare, redevenţa fiind stabilită la 800 kg grâu pe hectar, o propunere făcută iniţial de consilierul PSD Nicu Niţă. Întrebat, ieri, de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" de ce nu a răspuns invitaţiei fostului concesionar de a participa la întâlnirea pentru predarea lacului, Sârbu a precizat că nu era datoria consilierilor să facă acest lucru. "Ce să facă un consilier judeţean acolo? Stătea să măsoare peştele de sub apă, să vadă cât este? Nu! Asta se face prin pescuit ştiinţific, sunt nişte aproximări. (...) Pe mine nu mă interesează că e x sau y acolo concesionar. Când am susţinut 600 kg de grâu la hectar, am spus că asta este redevenţa maximă pe care o aplică ADS-ul pe o astfel de amenajare piscicolă. Când alţii au susţinut 800 nu au avut niciun fundament. Dar e problema lor", a declarat Sârbu.

Chiru nici nu vrea să audă de SC "Gropeneanu" SRL

Un alt consilier judeţean care a ţinut să comenteze de fiecare dată la şedinţele CJ Brăila, pe acest subiect, este PNŢCD-istul Gheorghe Chiru. Întrebat, ieri, în legătură cu cererile lui Gropeneanu, dar şi faptul că acesta bănuieşte că în spatele ruperii contractului său cu miniparlamentul judeţean s-ar afla Gheorghe Bunea Stancu, Chiru s-a arătat deranjat de reacţia afaceristului. Ţărănistul susţine că lacul Blasova nu trebuia să ajungă pe mâna lui Gropeneanu încă de la început şi că se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice pentru a distrage atenţia de la adevăratele probleme. "Din start gândirea a fost una împotriva intereselor judeţului şi nimeni nu mă poate convinge contrariul, atâta vreme cât am habar de fenomen şi situaţie. Chiar m-am aplecat foarte mult asupra problemei şi ştiu ce înseamnă, pe de o parte, producţie într-un loc şi producţie într-un regim special, unde lucrurile evoluează şi mai repede şi cantităţile de peşte sunt mult mai mari. Nimeni nu ştie ce e acolo la el. Nimeni nu ştie aproape nimic. Pentru că s-a vrut din start a fi o ceaţă în jurul problemei pentru că interesele sunt mari şi gândirea a fost în direcţia asta", a declarat Chiru. "Îmi dau seama că e ceva ca la Pădurea Stejaru, cu mult putregai. De aici, rezerva mea de a mă duce, de a mă întâlni şi a discuta o chestiune pe care o văd într-un fel. Şi nu privesc obtuz situaţia. Ştiu foarte bine problema", şi-a motivat Chiru neparticiparea la recepţia din 9 decembrie.

 




Categorie articol: 

Comentarii