Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Fosta Bancă „Brăila” a intrat în reabilitare

• investiţia Primăriei Municipiului Brăila este de 385.000 lei fără TVA, iar lucrările au ca termen de finalizare data de 30 mai 2020 • anul acesta, municipalitatea va reabilita şapte imobile amplasate în Centrul Istoric, inclusiv pe fosta Cale Regală, valoarea totală a lucrărilor fiind de 2,3 milioane de lei

 

Primăria Municipiului Brăila a demarat lucrările la una dintre clădirile emblematice ale oraşului, ridicată la început de secol XX pe fosta Cale Regală. Reparaţiile la clădirea fostei Bănci „Brăila” (a cărei emblemă se poate observa şi acum, după mai bine de un secol) situată pe strada Mihai Eminescu nr. 72, colţ cu strada Unirii (lângă magazinul Winmarkt) - incluse în „Programul obiectivelor de investiţii pe anul 2020” - vor costa 385.000 lei plus TVA şi au ca termen de finalizare data de 30 mai 2020.

„În luna februarie, s-a aprobat bugetul municipiului, al serviciilor şi direcţiilor din cadrul Consiliului Local, respectiv obiectivele de investiţii ale acestora, inclusiv reabilitarea clădirilor din Centrul Istoric identificate cu stare tehnică nesatisfăcătoare (în urma inventarierii făcute în anul 2019, conform HCLM nr. 720/20.12.2018). Suntem în faza de achiziţie a proiectului tehnic şi a lucrărilor de execuţie”, ne-a declarat, zilele trecute, viceprimarul Brăilei, Doiniţa Ciocan.

Potrivit sursei citate, anul acesta, vor fi reabilitate nu mai puţin de şapte imobile amplasate în Centrul Istoric al municipiului, valoarea totală a investiţiilor depăşind suma de 23 de miliarde de lei vechi.

„Unul dintre criteriile avute în vedere la alegerea imobilelor ce vor fi reabilitate este acela al amplasării lor. Ele trebuie să fie în Centrul Istoric, pe o arteră principală şi în proprietatea municipalităţii, pentru ca lucrările să poată fi demarate cât mai repede. Bineînţeles că am fi dorit să fie şi mai multe imobile pe lista celor ce vor fi reabilitate, dar am fost restricţionaţi de buget, de puterea financiară a municipalităţii”, a spus arhitectul şef al Brăilei, Corina Anghelescu.

Potrivit municipalităţii, la imobilul de pe Strada Mihai Eminescu nr. 72 vor fi efectuate următoarele lucrări: reparaţii parţiale învelitoare; înlocuit jgheaburi şi burlane; reabilitare faţadă principală şi faţadă curte interioară; tencuieli calcan; înlocuit tâmplărie la faţada exterioară, la faţada principală şi la faţada din curtea interioară; reparaţii instalaţii sanitare imobil; vopsit tâmplărie şi feronerie.

Potrivit arh. şef Corina Anghelescu, imobilul de pe Strada Mihai Eminescu nr. 72, cu o suprafaţă construită de 428 mp şi suprafaţă desfăşurată de 856 mp (corp C2), a fost construit în anul 1910. La fel ca majoritatea clădirilor aflate în pieţe şi pe arterele principale ale urbei - Piaţa Traian, Strada Mihai Eminescu - 1 Decembrie 1918, Strada Braşoveni, Strada Cojocari - imobilul respectă tipul caracteristic zonelor comerciale, referitor la distribuţia funcţiunii spaţiilor: subsolul folosit pentru pivniţe, depozite; parterul pentru prăvălie; etajul pentru locuinţă. Un laitmotiv al arterelor principale din Centrul Vechi îl formează accentele verticale din arhitectura clădirilor amplasate la intersecţii, având colţurile tăiate şi supraînălţate de cupole.

„Imobilul din Strada Mihai Eminescu nr. 72 face parte din Ansamblul „Strada Mihai Eminescu - Strada 1 Decembrie 1918”, clasat ca ansamblu de arhitectură în Lista Monumentelor Istorice din România cu codul BR-II-a-B-02096. De asemenea, acesta face parte integrantă din situl istoric urban Centrul Istoric al Municipiului Brăila, înscris în LMI cu codul BR-II-s-B-02062. Majoritatea clădirilor din Centrul Istoric al oraşului Brăila datează de la sfârşitul sec. XIX, dar includ şi faze anterioare de construcţie”, a precizat arh. şef Corina Anghelescu.

Băncile făceau parte din peisajul obişnuit al Brăilei - cel mai prosper port al României moderne. În anul 1921, la doi ani de la sfârşitul Războiului de Reîntregire, în afară de Banca „Brăila” (avându-l ca administrator delegat pe Luciliu R. Opranu şi directori Gheorghe I. Sabovici şi Ad. Acher) în oraşul de la Dunăre mai funcţionau alte 12 bănci: Banca „Agricola” (strada Danubiului), Banca Comercială Română (Piaţa Dumitru Ionescu 7), Banca de Credit Român (Piaţa Dumitru Ionescu 14), Banca Cerealiştilor (Strada Împăratul Traian, în Palatul Societăţii de Asigurări „Generala”, actual sediu al Flotilei de Dunăre), Banca „Dunărea Românească” (Strada Vapoarelor 14), Banca Generală a Ţării Româneşti (Strada Danubiului 19), Banca Marmorosch Blank & Co (Împăratul Traian 4), Banca Naţională (Calea Călăraşilor 4, unde se află şi acum), Banca Portului (Împăratul Traian 10), Banca Sindicatului Agricol (Piaţa Dumitru Ionescu 16), Banca Sindicatului Agricol, Viticol şi Industrial (strada Goleşti) şi Banca Română (Strada Împăratul Traian 2).

 

 

 




Categorie articol: 

Comentarii