Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

FMI sugrumă CET

"Vom analiza bugetul de care dispunem, astfel încât să acoperim măcar în parte banii de la Guvern, care oricum nu veneau toţi, şi să ajungem la un preţ pentru populaţie undeva la 2 milioane de lei vechi gigacaloria", a punctat primarul Aurel Simionescu * preţul actual pe care-l plăteşte populaţia este de 192 lei/gcal *

Sună lugubru şi alarmist, dar este singura concluzie ce se desprinde din vestea pe care ne-a dat-o zilele trecute chiar şeful delegaţiei FMI (Fondul Monetar Internaţional) în România, Jeffrey Franks: Guvernul va elimina până la finele anului subvenţia acordată de la nivel central pentru energia termică destinată populaţiei. Anunţul a venit, dacă vreţi, ca o lovitură de graţie după mai bine de 10 ani de chin şi agonie în care se află operatorul local de termoficare SC "CET". De ce chin şi agonie? E cunoscut tuturor brăilenilor declinul sistemului de termoficare din subordinea municipalităţii. Cu toate acestea, guvernele post-decembriste şi administraţiile locale au tot încercat să salveze de la dezastru serviciul de termoficare, pompând direct sau indirect milioane şi milioane de euro în el, în speranţa că pacientul va fi salvat. Iată că, într-un final, delegaţia FMI i-a curmat suferinţa de peste un deceniu acestui pacient numit SC "CET" SA, obligând statul să oprească subvenţia. Ce va face municipalitatea în această situaţie? Edilul-şef, Aurel Simionescu, spune că se gândeşte serios să acopere diferenţa din bugetul local sau măcar o bună parte din cota de subvenţie retrasă de stat, pentru a menţine un nivel acceptabil de preţ pentru populaţie. Şi nu se teme de o debranşare masivă, pentru că au rămas arondaţi sistemului cei care oricum nu-şi permit "evadarea" prin intermediul unei centrale de apartament. Mai există, totuşi, şi o veste bună: Guvernul vrea să protejeze în continuare consumatorii cu venituri foarte mici, prin celebrele ajutoare pentru încălzire. Şi încă ceva: consilierii municipali au aprobat recent un ambiţios program de investiţii în sistemul de termoficare, în sensul construirii unei noi surse de producere a energiei termice. Ce se va alege de acest proiect? Rămâne de văzut...

Guvernul s-a angajat în ultimele discuţii cu FMI să elimine subvenţia la energia termică în perioada imediată, astfel că factura populaţiei pentru încalzire şi apă caldă ar putea exploda în iarna viitoare. Un posibil contrabalans ar putea veni din partea autorităţilor locale în subordinea cărora funcţionează centralele termice, în sensul de a acoperi din surse proprii diferenţa. În prezent, subvenţia pentru producerea energiei termice este acordată atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetele locale. În cazul Brăilei, preţul de "fabrică" al agentului termic este de 374,42 lei/gigacalorie, din care 93,02 lei/gcal este compensarea de la stat, 89,4 lei/gcal este subvenţia de la Primărie. În final, preţul la populaţie pentru energia termică este de 192 lei/gcal. Revenind la angajamentul asumat de Guvern, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat: "Există diferite subvenţii pentru încălzire. Ajutorul de încălzire pentru cei mai vulnerabili ar putea rămâne la acelaşi nivel sau ar putea chiar creşte. Există, însă, o subvenţie acordată de la nivel central, pe care Guvernul vrea să o elimine în cursul acestui an. Există, de asemenea, subvenţii pentru încălzire de la autorităţile locale, dar acestea nu au fost luate încă în considerare", a spus Franks. Aşadar, din formula de mai sus, vizând cazul oraşului nostru, ar urma să dispară cota de 93,02 lei/gcal de la bugetul de stat. Imediat, premierul Emil Boc a anunţat că va menţine la acelaşi nivel sau chiar va creşte ajutoarele pentru încălzire acordate persoanelor defavorizate. "Poziţia noastră este următoarea: cei cu venituri mari, cei bogaţi să plătească mai mult la factura la energie termică. Cei cu venituri mai mici să fie protejaţi şi sprijiniţi de stat. Nu este firesc ca cineva cu 100 milioane de lei vechi pe lună să beneficieze cu până la 45% compensare a valorii combustibilului la fel ca unul care are 10 milioane lei vechi pe lună. Cred că firesc este ca acela care are salariu mai mare, casă mare, să plătească mai mult, iar cei cu venit mai mic să fie sprijiniţi de stat prin formula ajutorului pe care Ministerul Muncii îl acordă celor cu venituri reduse. Asta cred că înseamnă corectitudine, pentru că, aşa cum este la pauşal, că ai bloc sau garsonieră, toţi plătesc aceeaşi valoare a gigacaloriei. Eu cred că nu e corect", a susţinut premierul.

16cet1"Nu mă aştept la un val semnificativ de debranşări"

În faţa unor asemenea veşti, edilul-şef Aurel Simionescu se arată optimist motivând că, oricum, Guvernul nu s-a achitat niciodată integral de obligaţia de a plăti subvenţia. "Încă din anii precedenţi au fost probleme din cauză că Guvernul n-a virat toţi banii în contul cotei de subvenţie ce-i revenea. În procente, nu cred că a virat mai mult de 40% din ce era obligaţia sa. De altfel, anul trecut, în calculul legat de stabilirea preţului local de referinţă nici n-am mai luat în considerare contribuţia Guvernului, însă, ca urmare a intervenţiei Prefecturii, a trebuit să revenim asupra deciziei. Şi am să vă mai dau un exemplu: la nivelul acestui an, Guvernul nu a virat decât undeva la 30 miliarde de lei vechi faţă de un consum al CET pentru producerea energiei de peste 400 miliarde de lei vechi. (...) Vom analiza bugetul de care dispunem, astfel încât să acoperim măcar în parte banii de la Guvern, care oricum nu veneau toţi, şi să ajungem la un preţ pentru populaţie undeva la 2 milioane de lei vechi gigacaloria", a punctat Simionescu, subliniind că un element important în acest calcul va fi preţul gazului metan. Întrebat ce se va întâmpla cu proiectul investiţional recent aprobat de consilierii municipali vizând realizarea în parteneriat public-privat a unei noi surse de căldură pentru oraş, primarul a punctat că speră să nu fie prea mari probleme, date fiind noile condiţii. A precizat, totuşi, că o variabilă importantă în calculul acestei formule investiţionale este numărul de consumatori care vor rămâne arondaţi sistemului de termoficare. "Nu mă aştept la un val semnificativ de debranşări, pentru că oricum cei care au avut bani şi-au montat deja centrale de apartament. Chiar şi aşa, dacă numărul de consumatori scade sub 10.000, e clar că nu se mai merită o investiţie într-o nouă sursă de energie. Dar, până la urmă, este decizia unui viitor partener în această investiţie dacă va accepta să intre în afacere şi să construiască centrala, chiar şi în aceste condiţii. (...) Până la urmă, se va lămuri în câţiva ani şi problema taxei de poluare pentru centralele de apartament, iar proprietarii de centrale vor vedea atunci, luând în calcul şi preţul gazului metan, dacă nu cumva va fi mai rentabil să se reîntoarcă la sistemul centralizat. Oricum, personal, cred că viitorul este al sistemului centralizat, cel puţin la nivel de bloc sau cvartal", a susţinut primarul.
Contactat, la rândul său, directorul operatorului de termoficare SC "CET", Ionel Pătraşcu, a explicat că, în principiu, subvenţia de la Guvern ar fi urmat să fie eliminată din 2015. "Aşadar, s-a procedat la devansarea acestui termen. Oricum, decizia aparţine acţionarului nostru majoritar, adică municipalităţii, care va hotărî ce va face cu sistemul de termoficare", a spus Pătraşcu.

Pierderile "CET" în 2010 au crescut la 14 milioane lei

SC "CET" SA Brăila s-a înfiinţat în 1992, prin hotărâre de guvern, în urma divizării din SC "Celhart Donaris" SA Brăila şi are acţionar majoritar Consiliul Local Municipal. Principalele capacităţi de producţie ale operatorului de termoficare sunt amplasate pe platforma Chiscani, iar compania asigură în principal energia termică pentru populaţia oraşului şi, în secundar, prin cogenerare, energie electrică pe care o livrează în SEN (Sistemul Electric Naţional). În ce priveşte consumatorii casnici de energie termică, este de precizat că în sezonul rece 2010 - 2011 mai rămăseseră branşate la sistemul centralizat de încălzire un număr de aproximativ 13.800 de apartamente, comparativ cu 16.500 apartamente în sezonul rece 2009 - 2010. Aşadar, rezultă un grad de debranşare de circa 70% din totalul de aproximativ 52.000 de apartamente din oraş. De altfel, de câteva zile compania a declanşat o campanie de inventariere a numărului de apartamente rămase branşate la acest moment.
Pe parte de personal, societatea a înregistrat anul trecut un număr mediu de salariaţi de 472 persoane. Tot în 2010, compania a procedat la disponibilizarea unui număr de 78 de salariaţi, cărora le-a plătit salarii compensatorii.
Ar mai trebui spus că în ce priveşte preţul de facturare a energiei termice, începând cu luna iulie 2010, acesta s-a majorat cu 4,2% reprezentând creşterea TVA de la 19% la 24%. În a doua etapă, începând cu octombrie 2010 mai precis, preţul de facturare la populaţie a crescut cu 11,46% ajungând la 192 lei /Gcal.
Compania a încheiat anul 2010 cu o pierdere de 14 milioane de lei, după ce în 2009 ieşise tot pe pierdere, dar mai mică, de doar 4 milioane lei.

Primăria visează la o centrală nouă
* valoarea investiţiei gândite la nivel local depăşeşte 212 milioane de lei

La finele lunii trecute, consilierii municipali au aprobat un Program Propriu de modernizare şi dezvoltare în domeniul energiei termice, în cadrul căruia a fost luată în calcul şi varianta creării unui parteneriat public-privat ce va avea drept scop finanţarea, proiectarea, construcţia şi operarea unei noi surse de producere a energiei termice. Valoarea estimată a investiţiei se ridică la 212,5 milioane lei, având ca termen de finalizare trimestrul IV al lui 2013.
Cu privire la acest parteneriat public-privat, Aurel Simionescu e de părere că ar fi ideal ca viitoarea sursă să nu depindă exclusiv de utilizarea unui singur tip de combustibil. "Ceea ce discutăm noi acum, vizavi de parteneriatul public-privat, este să nu gândească o formulă cu un singur combustibil. Din punctul nostru de vedere, ei ar trebui să meargă şi pe gaz, dar şi pe un combustibil alternativ", a explicat edilul-şef ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, adăugând că, din perspectiva calităţii prestării de servicii către populaţie, parteneriatul trebuie să fie "comparabil cu ceea ce se întâmplă atunci când este alimentat în sistem individual".
Subiectul modernizării reţelei de energie termică a fost abordat, ieri, şi de către liberalii brăileni. În cadrul unei conferinţe de presă, viceprimarul Alexandru Dănăilă a explicat că, urmărind tendinţa europeană de ultimă oră, s-ar putea păstra forma centralizată a furnizorului de energie termică, renunţându-se însă la alimentarea dintr-un singur punct termic în schimbul unei centralizări pe cartiere. "Tendinţa europeană este aceea de a centraliza încălzirea şi consumul de energie, poate nu o centralizare la fel ca aceea care este la noi acum, un singur punct pentru tot oraşul, ci pe cartiere, pe zone. O centralizare pe cartiere se poate face, astfel încât fiecare apartament să fie individual. Adică, dacă eu vreau să stau în casă la 15 grade, o fac. Voi plăti cât consum", a declarat Dănăilă, adăugând că "probabil, nu se va face aşa ceva".
În ceea ce priveşte pericolul de faliment al CET-ului, atât Simonescu, cât şi viceprimarul sunt de părere că, cel puţin în acest moment, nu poate fi vorba de aşa ceva, deoarece sunt încă destui oameni care depind de încălzirea centralizată.




Comentarii