FMI ar putea permite livrarea următoarelor tranşe din împrumutul acordat României către bugetul de stat, în condiţiile în care această măsură ar lăsa la dispoziţia mediului privat mai multe resurse şi ar optimiza costul Finanţelor cu dobînzile, au declarat pentru NewsIn surse implicate în negocieri.
Acestea au completat că nu exclud livrarea în întregime a tranşelor următoare către bugetul de stat, dar că este posibil să se meargă şi pe formula agreată anterior, de utilizarea a unei jumătăţi din tranşe pentru rezervele valutare şi a celeilalte pentru finanţarea deficitului public.
"În mod tradiţional, împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional au ca scop susţinerea rezervelor valutare ale băncii centrale. Cu toate acestea, anticipînd în continuare o nevoie mare de finanţare a deficitului bugetar, banii de la Fond ar putea să nu mai meargă direct în rezervele valutare ale BNR decît în măsura în care banca centrală solicită acest lucru", au precizat sursele.
FMI a permis deja ca, în mod excepţional, jumătate din tranşele a II-a şi a III-a să meargă la bugetul de stat, restul spre rezervele valutare.
Sursele au explicat că, în mod indirect, tranşele ar ajunge tot la rezerva valutară, prin operaţiunile pe care Ministerul Finanţelor le-ar face în piaţă în funcţie de nevoile pe care le va avea, însă MFP ar avea astfel posibilitatea să finanţeze deficitul bugetar la costuri mai reduse.
"Decizia de utilizare a banilor depinde de evoluţiile din lunile următoare, însă ar fi un lucru bun ca următoarele tranşele de la FMI să fie livrate direct bugetului, deoarece ar lăsa la dispoziţia sectorului privat mai mulţi bani pentru creditare. În plus, costurile pentru finanţarea deficitului ar fi mai reduse. Cred că misiunea FMI va face această propunere boardului, iar acesta trebuie să decidă", au mai explicat sursele citate.
Banii de la Fond intraţi în rezerva valutară au permis BNR să scadă nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută pînă la 25%, eliberînd astfel sume la dispoziţia băncilor comerciale. Acestea au fost folosite în principal pentru împrumuturi către stat, însă la dobînzi peste cea plătită pentru finanţarea de la FMI.
În lunile august şi noiembrie din acest an, MFP a emis pe piaţa internă titluri în valută de peste 2,6 miliarde euro, pentru refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetar, cu randamente de 5,25% în cazul maturităţilor mai mari, de 3 sau 4 ani, şi de 4,25% în cazul scadenţei de un an.
În plus, ministerul a obţinut în iulie de la un grup de bănci un împrumut de tip "club loan" de circa un miliard euro, la dobîndă de 5,25% pe an.
Pe de altă parte, dobînda pe care statul o plăteşte pentru împrumutul de la FMI este de 3,5%.
Emisiunile de titluri de stat în valută din noiembrie au fost organizate în contextul amînării de către Fondul Monetar Internaţional
(FMI) a tranşei a treia din împrumutul extern al României, ce trebuia iniţial să fie acordată în luna decembrie. De asemenea, Comisia Europeană a amînat acordarea celei de-a doua tranşe, de 1 miliard euro, din împrumutul acordat României, în valoare totală de circa 5 miliarde euro, pe o perioadă de doi ani.
FMI a dat României primele două tranşe din pachetul de asistenţă financiară negociat, în valoare totală de 6,57 miliarde euro.
În martie, România a încheiat un acord pentru o finanţare externă totală de 19,95 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
