Dimensiunile reduse ale exploatatiilor, numarul mare de proprietati si proprietari, precum si gravele probleme financiare cu care s-au confruntat producatorii agricoli in ultimii ani au facut ca, in judetul Braila, tehnologiile performante de cultura, ce includ si tratamentele fitosanitare, sa fie aplicate doar in marile ferme vegetale. Din aceasta cauza, 2006 a fost caracterizat drept un an deosebit, in care bolile si daunatorii au evoluat rapid si agresiv, dind mari batai de cap agricultorilor. Anul 2006, spun fitosanitarii, a fost unul extrem de greu, principalul vinovat de aparitia situatiilor critice fiind vremea, extrem de capricioasa pe tot parcursul perioadei de referinta.
"Conditiile atmosferice, caracterizate prin seceta prelungita asociata cu temperaturi foarte ridicate, au favorizat aparitia si evolutia unor daunatori problema, o devansare a perioadelor de atac, un numar mai mare de generatii. Problemele au inceput inca din primavara, cind bolile foliare au aparut mult mai timpuriu la griu. In plus, au inceput sa se manifeste virulent boli si daunatori a caror aparitie este generata de greseli de tehnologie, cea mai des intilnita fiind nerespectarea asolamentelor", a precizat Violeta Popescu, director executiv adjunct in cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, sefa Unitatii Fitosanitare Braila.
Buruienile s-au extins mult in 2006
In 2006, aproape nici o cultura nu a ramas neatinsa, suprafetele afectate fiind de ordinul zecilor de mii de hectare.
Cele mai mari probleme cauzate de nerespectarea rotatiei culturilor au fost generate de sfredelitorul porumbului, la monocultura de porumb, omida capsulelor si ofilirea vasculara la solano-fructoase, buha la varza. O alta problema a fost cresterea numarului de generatii la acarieni. "Daca in zona noastra, intr-un an normal din punct de vedere termic se inregistrau de regula 4 maxim 5 generatii de acarieni, in 2006, au fost 7 generatii. Primii adulti au fost depistati in 20 iunie, iar ultimii in octombrie, lucru nemaiintilnit in anii anteriori", a punctat Popescu.
Lucru la fel de rar intilnit, in 2006, pe fondul disparitiei bazinelor viticole, floarea-soarelui a fost atacata de carabusul verde al vitei de vie, iar cresterea suprafetelor cultivate cu rapita a dus la extinderea atacurilor de boli si daunatori in aceasta cultura. Omida dudului a creat din nou mari probleme, ea a devenit un daunator polifag, prezent in tot judetul cu un atac puternic, chiar foarte puternic in anumite zone. Si buruienile au cunoscut in 2006 o extindere insemnata, mari probleme creind palamida, teisorul si turita. Cea mai serioasa problema a fost creata insa de paianjenul rosu comun, care in 2006 a afectat intreaga suprafata cultivata cu soia, peste 40.000 ha. Prezenta lui a fost semnalata si pe alte culturi cum ar fi: pepeni, castraveti, dovlecei, rosii, vinete, fasole, chiar si in plantatiile pomicole, pe prun, mar, par si piersic. Problema s-a rezolvat numai datorita faptului ca producatorii agricoli au inteles, in mare parte, ca numai printr-o colaborare intensa cu specialistii si cu cheltuieli considerabile isi pot salva culturile.
Statul a ajutat cu peste 3 miliarde de lei vechi
Pentru combaterea bolilor si daunatorilor, statul a sprijinit, in 2006, 188 de fermieri braileni, cu 321.631 lei (3,2 miliarde de lei vechi). Aceste sume au permis combaterea bolilor foliare pe 15.225 ha, plosnita cerealelor pe 41.515 ha, mana vitei de vie pe 153 ha, acarieni pe vita de vie 535 ha, paduchele de San Jose pe 80 ha, focul bacterian al rozaceelor pe 65 ha si omida dudului pe 730 ha.
In vederea aplicarii tratamentelor, in 2006, fitosanitarii braileni au emis 54 de avertizari.
Programul de monitorizare a unor boli si daunatori de carantina a fost realizat prin ridicarea, expedierea si analizarea a 68 de probe. Au fost controlate in acest sens peste 200.000 ha, 46 de depozite, 114 loturi semincere, 5 sere de legume, 4 sere floricole. Serviciul de carantina fitosanitara, prognoza si avertizare a analizat peste 2.900 de probe, finalizate cu recomandarile necesare.
Lucrul bun in 2006 a fost insa acela ca, spre deosebire de anii anteriori, producatorii agricoli au dat dovada de o mai mare receptivitate la recomandarile specialistilor fitosanitari.
"Conditiile atmosferice, caracterizate prin seceta prelungita asociata cu temperaturi foarte ridicate, au favorizat aparitia si evolutia unor daunatori problema, o devansare a perioadelor de atac, un numar mai mare de generatii. Problemele au inceput inca din primavara, cind bolile foliare au aparut mult mai timpuriu la griu. In plus, au inceput sa se manifeste virulent boli si daunatori a caror aparitie este generata de greseli de tehnologie, cea mai des intilnita fiind nerespectarea asolamentelor", a precizat Violeta Popescu, director executiv adjunct in cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, sefa Unitatii Fitosanitare Braila.
Buruienile s-au extins mult in 2006
In 2006, aproape nici o cultura nu a ramas neatinsa, suprafetele afectate fiind de ordinul zecilor de mii de hectare.
Cele mai mari probleme cauzate de nerespectarea rotatiei culturilor au fost generate de sfredelitorul porumbului, la monocultura de porumb, omida capsulelor si ofilirea vasculara la solano-fructoase, buha la varza. O alta problema a fost cresterea numarului de generatii la acarieni. "Daca in zona noastra, intr-un an normal din punct de vedere termic se inregistrau de regula 4 maxim 5 generatii de acarieni, in 2006, au fost 7 generatii. Primii adulti au fost depistati in 20 iunie, iar ultimii in octombrie, lucru nemaiintilnit in anii anteriori", a punctat Popescu.
Lucru la fel de rar intilnit, in 2006, pe fondul disparitiei bazinelor viticole, floarea-soarelui a fost atacata de carabusul verde al vitei de vie, iar cresterea suprafetelor cultivate cu rapita a dus la extinderea atacurilor de boli si daunatori in aceasta cultura. Omida dudului a creat din nou mari probleme, ea a devenit un daunator polifag, prezent in tot judetul cu un atac puternic, chiar foarte puternic in anumite zone. Si buruienile au cunoscut in 2006 o extindere insemnata, mari probleme creind palamida, teisorul si turita. Cea mai serioasa problema a fost creata insa de paianjenul rosu comun, care in 2006 a afectat intreaga suprafata cultivata cu soia, peste 40.000 ha. Prezenta lui a fost semnalata si pe alte culturi cum ar fi: pepeni, castraveti, dovlecei, rosii, vinete, fasole, chiar si in plantatiile pomicole, pe prun, mar, par si piersic. Problema s-a rezolvat numai datorita faptului ca producatorii agricoli au inteles, in mare parte, ca numai printr-o colaborare intensa cu specialistii si cu cheltuieli considerabile isi pot salva culturile.
Statul a ajutat cu peste 3 miliarde de lei vechi
Pentru combaterea bolilor si daunatorilor, statul a sprijinit, in 2006, 188 de fermieri braileni, cu 321.631 lei (3,2 miliarde de lei vechi). Aceste sume au permis combaterea bolilor foliare pe 15.225 ha, plosnita cerealelor pe 41.515 ha, mana vitei de vie pe 153 ha, acarieni pe vita de vie 535 ha, paduchele de San Jose pe 80 ha, focul bacterian al rozaceelor pe 65 ha si omida dudului pe 730 ha.
In vederea aplicarii tratamentelor, in 2006, fitosanitarii braileni au emis 54 de avertizari.
Programul de monitorizare a unor boli si daunatori de carantina a fost realizat prin ridicarea, expedierea si analizarea a 68 de probe. Au fost controlate in acest sens peste 200.000 ha, 46 de depozite, 114 loturi semincere, 5 sere de legume, 4 sere floricole. Serviciul de carantina fitosanitara, prognoza si avertizare a analizat peste 2.900 de probe, finalizate cu recomandarile necesare.
Lucrul bun in 2006 a fost insa acela ca, spre deosebire de anii anteriori, producatorii agricoli au dat dovada de o mai mare receptivitate la recomandarile specialistilor fitosanitari.
