Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

A FI sau a nu FNI

Ma gindesc cum naiba a fost posibil ca atitia romani sa se inghesuie sa ia teapa in escrocheria orchestrata de Sorin Ovidiu Vintu. Fratilor, nu este vorba de o banala alba-neagra, atunci cind doi turisti nemti sint facuti la portofel de o gasca de tuciurii iuti de mina. Nu vorbim aici nici despre o inselatorie ieftina, cu bilete la ordin false sau cercuri fara acoperire. Discutam despre 300.000 de romanasi trasi simultan in caramida. Cred ca principala forta de atractie a fraierilor care au cotizat la teapa lui Vintu a constituit-o denumirea "afacerii". I-auziti cum suna: Fondul National de Investitii. Geniala idee! Permiteti-mi sa si argumentez. In primul rind, pentru toti romanii, cuvintul fond avea o rezonanta puternica. Inca de mic, omu' roman a avut de-a face cu fondul scolii, la care trebuia sa cotizeze lunar. Banii adunati acolo cica erau folositi pentru cheltuielile curente ale clasei din care respectivul facea parte, deci era bine sa te dai la fond. Apoi, dupa ce s-a marit, acelasi om roman a intrat in strinsa legatura cu fondul de rulment, fond care era intilnit atit in intreprinderi, cit si in asociatiile de locatari. In concluzie, viitorii fraieri de la FNI aveau toate motivele sa aiba incredere intr-un fond. Aaa, si nu orice fond, ci unul NATIONAL. Inutil sa mai precizez acum cit de tare reverbereaza omu' roman la cuvintul national (vezi cazul politicienilor care si-au achiesat acest cuvant incarcat de emotie in titulatura partidelor lor). In sfirsit, ajungem la INVESTITII. O sintagma deloc familiara omului roman pregatit sa ia o taca seculara, dar care suna bine in mintea tuturor. Sa recunoastem, cu totii ne uitam cu jind la televizor, urmarindu-i pe "investitorii straini" care veneau sa faca afaceri in tara noastra. Si care se scoteau, frate, care acumulau capital, ca sa zic asa. Bineinteles, omu' roman si-a zis ca a sosit vremea sa devina si el investitor, sa faca si el o INVESTITIE, sa lase ceva in urma lui. Si a lasat, asta este o certitudine. Poftim, dupa ce le-a luat banii Vintu, acesti investitori cu stofa de fraieri au purces sa alerge pentru a-si recupera bruma de lovele. Sau agoniseala de-o viata, asa cum ma distrez io citind prin ziare. S-au implinit, iata, trei ani de cind bietii fraieri alearga prin instante, iar acum a venit vremea s-o ia de la capat, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a dispus trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti a dosarului FNI. E bine, dom'le, pentru ca, judecind dupa modul in care nu se judeca acest dosar, fraieritii FNI vor lasa ceva mostenire urmasilor lor: procesul in sine. Stiti cum se zice: primii trei ani sint mai grei. Dup-aia e o placere sa te judeci, sa stai planton prin instante, sa te oftici cand SO Vintu te sfideaza de la inaltimea lui de patron de ziare & televiziuni, s-o vezi pe Ioana Maria Vlas cum urla ca bezmetica din puscarie, de au ajuns sa rida pina si gardienii de ea. Vedeti dumnea'stra, acesta-i FONDUL problemei, asta-i problema pe plan NATIONAL si astfel de probleme ai cand te maninca pielea sa faci INVESTITII care, visezi tu, te vor imbogati peste noapte. La munca, bai!




Categorie articol: 

Comentarii