Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Festivalul peştelui, un succes aşteptat!

• prima ediţie a Festivalului Peştelui şi-a atins scopul: vânzări record la mâncarea de peşte, grad mare de ocupare a hotelurilor din municipiu, spectacol cu muzică bună şi public ce a rezonat foarte bine cu formaţiile de pe scenă • maestrul bucătar Horia Vîrlan şi somelierul Sergiu Nedelea au fost “deliciile” de vineri şi sâmbătă • la standurile cu produse din peşte erau cozi de zeci de metri • inclusiv la standul Ruşilor Lipoveni, coada se forma încă de la ora 17.00, pentru renumitul borş de peşte făcut după reţetă străveche şi cu multă pasiune • Primăria a asigurat materia primă, astfel că borşul lipovenilor a fost împărţit gratuit • trupele Zdob şi Zdub şi Taraful din Clejani au reuşit să strângă public numeros, aproape la fel de mult ca în august, la Zilele Municipiului

 

Printre frunzele ruginii ale copacilor ce cădeau agale de-a lungul fluviului, mirosul Brăilei de altădată a cuprins Faleza. Şi când spunem Brăila de altădată, ne referim la mirosul mâncărurilor pescăreşti gătite, odinioară, în orice bucătărie din zonă. Vânzări record, faleză plină de oameni ca-n plină vară, atmosferă de petrecere creată de formaţiile ce au concertat pe scena de pe Esplanadă şi mii sau chiar zeci de mii de porţii de ciorbă de peşte, saramură de peşte, peşte prăjit şi alte bunătăţi pregătite, pe bandă rulantă, patru zile la rând: joi, vineri, sâmbătă şi duminică. Tradiţia a fost transpusă în paşi de dans. Fie că vorbim de horele româneşti ori de dansurile specifice lipovenilor sau grecilor, spectacolul s-a integrat perfect în peisajul pescăresc reconstruit din bărci şi alte obiecte folosite de pescarii vremurilor. Atelierele meşteşugăreşti au avut “clienţii” lor, de la copii de grădiniţă până la şcolari şi părinţi, căci, nu-i aşa, curiozitatea nu are vârstă. Finalul serilor de weekend a surprins exact pofta de distracţie a publicului.

În prima seară a festivalului, joi, prezenţa pe faleză a fost “timidă”. Cel mai probabil, fiind o zi lucrătoare, iar vremea cam friguroasă, oamenii au preferat să aştepte weekendul pentru a merge la festival. Cel puţin, asta ne-a spus Ioana, o brăileancă pe care am găsit-o la standul Comunităţii Ruşilor Lipoveni, pentru o porţie de ciorbă de peşte gătită după reţetă proprie. “Locuiesc în apropiere şi am venit să văd despre ce este vorba. Voi reveni în weekend, la spectacol şi voi încerca mâncarea şi de la celelalte standuri. E cam frig afară, nu mi-am propus să stau foarte mult. Mâine o luăm de la capăt cu serviciul, cu şcoala copiilor şi nu putem sta foarte mult pe faleză”, ne-a declarat femeia. Trebuie menţionat că porţiile de ciorbă de peşte de la standul Ruşilor Lipoveni au fost împărţite gratis clienţilor, deoarece materia primă a fost asigurată de Primăria Municipiului Brăila. La celelalte standuri ale restaurantelor, hamsiile, saramura, creveţii, scoicile şi restul preparatelor erau “savurate” din ochi de clienţi până le venea rândul să cumpere. La un moment dat, câteva picături de ploaie au căzut peste Brăila, însă publicul, atât cât era, nu s-a descurajat. A rămas în faţa scenei şi a vizionat spectacolul.

Cea de-a doua zi de festival a început cu un nume celebru în domeniul culinar: maestrul bucătar Horia Vîrlan. Acesta a mers pe la toate standurile unde se pregătea mâncare, în timp ce era urmărit cu atenţie de oamenii prezenţi la festival. A gustat şi a felicitat bucătarii pentru preparatele gustoase. Din când în când, oferea sugestii de alte preparate pescăreşti şi dezvăluia mici “secrete” ale peştelui. Spre exemplu, la unul dintre standuri a spus că midiile umplute sunt foarte bune şi pot fi introduse în meniu pentru ediţia de anul viitor, iar despre borşul de peşte a spus că acesta se acreşte cu oţet. A mai remarcat, de asemenea, că multe dintre mâncărurile preparate în zona noastră şi în sudul ţării sunt roşii, pentru că roşia este foarte folosită în bucătărie. Chef-ul Vîrlan a vizitat şi casa pescărească tradiţională, reconstruită din obiecte vechi, special pentru Festival.

 

Somelierul Sergiu Nedelea şi poveştile despre vin

 

Fiind vineri, prezenţa la spectacol şi la standurile de mâncare a fost mai mare ca-n seara precedentă, dar mai mică decât sâmbătă şi duminică. Sâmbătă, în prima zi de weekend, brăilenii l-au putut întâlni pe Sergiu Nedelea, “Cel mai bun Somelier - HO.RE.CA Insight din România” în 2017 şi 2018, Cavaler al Vinului European-Consulatul României, Ambasador al Asociaţiei Somelierilor Europeni în România 2011-2015, fondator al Şcolii de Somelieri “Winetaste School”, formator profesionist de somelieri, jurnalist de vin şi membru al Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România. Aşa cum a promis, acesta s-a plimbat pe la standurile expozanţilor şi în funcţie de mâncărurile pregătite de bucătari a făcut recomandări privind vinurile cu care să fie asociate preparatele. Iar fiecare recomandare a fost însoţită şi de o poveste.

„Vinul este o componentă gastronomică. Omenirea, vorba aceea de când există, mănâncă şi bea pentru a co-exista. De ceva timp, şi mă refer la povestea asta începută în jurul anilor 1850, oamenii au început să descopere ceea ce numim noi gastronomie. De cele mai multe ori peştele este asociat cu vinul alb. Este şi o chestie legată de acidităţi. Ca o dezvăluire, poate v-aţi pus întrebarea de ce cu peştele trebuie să fie un vin alb. Dar regula aceasta nu se aplică întotdeauna. Ne aflăm pe tărâmul regretatului Fănuş Neagu. Ştiţi cum spunea Fănuş Neagu despre vin că trebuie să fie? Să fie alb, să fie rece, să fie mult, să fie şpriţ, să fie pe degeaba. L-am cunoscut personal, un mare om de cultură, şi cred că a scris atât de bine povestea asta a vinului şi a peştelui în cărţile sale”, a spus somelierul.

La fiecare stand pe la care a trecut, Sergiu Nedelea a oferit spre degustare mai multe sortimente de vin şi i-a învăţat “ritualul degustării” pe cei prezenţi.

“Întotdeauna când degustăm vinul este bine să îl trecem prin acest ritual al degustării. La mâncare, primul contact este cel vizual. Şi la vin tot aşa este. Avem partea aceasta vizuală. Concret, vinul trebuie să fie limpede, să nu aibă un depozit pe fundul paharului. Pasul doi este al mirosului. Simţim  mirosurile primare, dacă au o aromă fructată sau mai degrabă una vegetală. După ce am mirosit prima dată, rotim uşor paharul şi mai mirosim o dată. Prin mişcare de rotire nu am făcut decât să volatilizez vinul, să ridic puţin partea aromatică. Şi ultimul pas este gustul, o mică înghiţitură plimbată prin cavitatea bucală care ne transmite câteva informaţii despre vin. Dacă este sec, demisec sau demidulce. Important la vin, în special la cel alb, este să simţim aciditatea aia plăcută, gustul acela amprentant”, a povestit acesta.

Seara de sămbătă s-a încheiat cu concertul celor de la Zdob şi Zdub. Oamenii din public au cântat şi dansat alături de formaţie. Bineînţeles, melodia “Bunica bate toba” a încins atmosfera, fiind una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite piese din repertoriul trupei.

Duminică, în ultima zi de festival, cozile pe la standurile cu produse pescăreşti erau de câteva zeci de metri. “Asta e ultima seară când mai sunt terasele aici şi vrem să profităm. Am venit din judeţ special pentru festival, pentru că am auzit că se va găti mult peşte, iar mie chiar îmi place mâncarea din peşte. Nu mănânc foarte des, pentru că nu am mereu drum la Brăila ca să cumpăr, dar când reuşim să-l cumpărăm din piaţă, soţia îl găteşte la cuptor, în special. O să stăm să ne vină rândul, nu avem ce face. Eu vreau saramură de crap, iar soţia hamsii”, ne-a spus Alexandru, unul dintre clienţii ce aşteptau să comande.

Aglomeraţie a fost şi la ateliere, dar şi la căsuţa pescărească tradiţională, fiind seara cu cei mai mulţi spectatori. Taraful din Clejani cu a lui muzică lăutărească a fost potrivirea perfectă cu bunătăţile din farfuriile de la terase, iar în jurul scenei era foarte mult public, aproape ca de Zilele Municipiului.

 

Atelierele “Poveştile IEI”, bucuria copiilor

 

Cele patru zile de festival au însemnat patru zile de distracţie pentru copiii care au trecut pe la atelierele “Poveştile IEI”, coordonate de Corina Ciuraru. Aceasta şi alte membre ale atelierului de la Biblioteca Judeţeană au lucrat alături de copii diverse obiecte care te duc cu gândul la Dunăre, vietăţile ei şi tradiţiile locale. Spre exemplu, copiii au cusut podoabe pe bucăţele de lemn, au colorat crabi, au confecţionat brăţări din piele sau au învăţat să împletească. Cei mici au fost atât de bucuroşi să participe la activităţile organizate la căsuţa “Poveştile IEI”, încât i-au molipsit cu veselia lor şi pe părinţi şi bunici, care au lucrat alături de ei.

Primarul Municipiului, Marian Dragomir, cel care a promis, de altfel, acest festival în urmă cu câţiva ani, ne-a spus cum a văzut el festivalul. “Cel mai important lucru la Festivalul Peştelui este participarea numeroasă a brăilenilor, iar scopul festivalului a fost atins prin consumul record de peşte şi produse din peşte. Practic, putem spune că am promovat consumul de produse din peşte. Artiştii au fost aleşi, considerăm noi, foarte bine, deoarece am promovat atât artişti locali din Brăila, dar şi cele două trupe care au ţinut capul de afiş, Zdob şi Zdub şi Taraful din Clejani, care au făcut un spectacol foarte frumos şi apreciat de brăileni. Cei de la Zdob şi Zdub au promovat o muzică etno cu accente rock şi o muzică populară în stil modern, iar duminică Taraful din Clejani a promovat muzica lăutărească tradiţională şi a încărcat Faleza Dunării exact ca la Zilele Municipiului Brăila. Vreau să le mulţumesc în mod special tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment. Vreau să mulţumesc expozanţilor care au ridicat foarte mult ştacheta festivalului şi în mod special brăilenilor care au venit într-un număr foarte mare la acest festival. De aici rezultă că evenimentul a avut succes. Sâmbătă nu mai erau locuri de cazare în Brăila. Oamenii erau de la Festivalul Intrernaţional de Teatru, erau comercianţi de la Festivalul Peştelui şi persoane care au venit din alte părţi”, ne-a declarat Dragomir.

Festivalul Peştelui este finanţat 100% din fonduri europene, prin Programul pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 - Măsura 2.1 - Revitalizarea şi valorificarea identităţii locale, prin Asociaţia “Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescăreşti a judeţului Brăila”.

 

FOTO CREDIT: NICUŞOR LĂZĂRICĂ

 

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii