Conducerea Asociatiei Producatorilor Agricoli "APA" Braila a inaintat, zilele acestea, un memoriu catre Inspectoratul de Politie al Judetului prin care a solicitat luarea unor masuri urgente, menite a opri furturile din culturile agricole. Ei au sesizat comanda Inspectoratului in legatura cu faptul ca in ultima saptamina fenomenul a capatat o amploare de neimaginat si ca, in plus, fata de anii precedenti, anul acesta se fura nu numai din cimp, ci si din mijloacele de transport, din zonele special amenjate la marginea solelor pentru depozitare sau din magazii. "Propunem ca organele abilitate impreuna cu noi, producatorii agricoli, sa facem front comun. Cerem sa se interzica circulatia de noapte in tarlale dupa ora 20.00 si pina la ora 6.00, sa se instaleze bariere la intrarile in cimp, pazite de oameni platiti cu rindul de agentii economici", se precizeaza in memoriu. Fermierii au mai semnalat, de asemenea, si ca fata de anii precedenti, acum a inceput sa se fure si lucerna, furajele verzi sau finul, pentru ca pe fondul secetei excesive iarba este uscata. Se fura porumbul verde, stiuletii pentru a fi vinduti pe piata ca porumb pentru fiert, iar tulpinile pentru hrana animalelor. Tot datorita secetei se fura si capitolele de floarea-soarelui utilizate apoi pentru hrana vacilor si a pasarilor. "Este un fenomen nemaiintilnit care trebuie stopat imediat, daca vrem sa salvam productiile agricole din judet" a precizat Costica Macelaru, presedinte APA.
Pentru o sacosa furata, distrugerile sint de trei ori mai mari
De ani de zile, fermierii braileni incearca sa traga un semnal de
alarma vizavi de fenomenul furturilor si distrugerilor din culturile
agricole, fenomen care, de la an la an se extinde si capata o
amploare greu de imaginat. "Acest fenomen a facut si face ravagii.
S-a cristalizat mentalitatea ca toata lumea trebuie sa traiasca, cu
sau fara munca. Lacunele legislative sint mentinute in mod
constient, pretextindu-se exagerat cu drepturile omului, o cerinta
europeana. Ale omului sau ale hotilor care, anual, ne produc noua,
fermierilor, pierderi financiare pe care cineva din afara domeniului
agricol nici nu le banuieste?! Este un flagel care se extinde,
cheltuim bani sa ne aparam de hoti munca de un an de zile, si de
multe ori nu reusim decit sa diminuam consecintele. Ne punem
viata in pericol noapte de noapte, dar nimeni nu ia in seama glasul
nostru. Nu intelegem noi, cei care ne lovim de acest fenomen, de ce societatea romaneasca a tolerat si tolereaza hotia, probabil pentru ca guvernantii insisi fura ca in codru" considera si Marcel Cucu, membru "APA", vicepresedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania - LAPAR.
In agricultura, fenomenul hotiei si al distrugerilor de recolta a devenit
ceva cotidian. Se fura cu sacosa, cu sacul, cu caruta,
camionul sau tractorul. Adesea, insa, pentru o sacosa furata, distrugerile sint de trei ori mai mari, dar nimeni nu e tras la raspundere. Fermierii sustin ca, "harnicia" hotilor este atit de mare incit noaptea, daca te ascunzi intr-un lan ramii uimit de intensitatea circulatiei atelajelor, nestingherita de nimeni, pe tot cimpul.
Asigurarea culturilor pentru furt, "apa de ploaie"
O alternativa mult vehiculata in prezent este asigurarea culturilor pentru furt, alternativa care, desi la prima vedere pare salvatoare, la modul concret este "apa de ploaie". "Pentru asigurarea culturilor, legea te obliga sa angajezi paznici pe fiecare parcela. Paznicii insa au nevoie de martori pentru a proba un hot. Pentru un fermier cu o exploatatie de marime medie este nevoie de personal care sa asigure paza in trei schimburi, asa spune noul Cod al Muncii, ceea ce ar insemna zeci de paznici angajati. Daca, prin absurd - pentru ca practica a demonstrat-o deseori ca e nevoie de mult noroc sa gasesti angajati corecti - paznicii sint cinstiti si prind hotul, ar trebui sa si probeze fapta. Deci sa negocieze cu hotii sa stea cumintei la locul faptei pina gasesc ei martori. E chiar stupid, nu-i asa? Urmeaza apoi o procedura civila ce poate dura ani intregi, cu expertize, taxe, avocati cheltuieli cu duiumul", a explicat Macelaru.
Fermierii se pling si de faptul ca, nici la nivel guvernamental,
judetean sau local, nimeni nu intreprinde nimic pentru curmarea hotiilor si distrugerilor de recolta. "Nici o hotarire concreta, fie a legislativului, fie a consiliilor locale sau judetene, nu reglementeaza drepturile noastre, din acest punct de vedere. In SUA, de exemplu, proprietatea este sfinta, intangibila, orice hot stie ca o eventuala tentativa se poate solda cu un glont. La noi, insa, de la Tepes nu s-au mai considerat necesare masurile drastice pentru eradicarea hotiei. Ce-i drept, nu am mai putea folosi teapa, dar o lege cu putere de teapa, este necesara", a incheiat presedintele "APA".
Pentru o sacosa furata, distrugerile sint de trei ori mai mari
De ani de zile, fermierii braileni incearca sa traga un semnal de
alarma vizavi de fenomenul furturilor si distrugerilor din culturile
agricole, fenomen care, de la an la an se extinde si capata o
amploare greu de imaginat. "Acest fenomen a facut si face ravagii.
S-a cristalizat mentalitatea ca toata lumea trebuie sa traiasca, cu
sau fara munca. Lacunele legislative sint mentinute in mod
constient, pretextindu-se exagerat cu drepturile omului, o cerinta
europeana. Ale omului sau ale hotilor care, anual, ne produc noua,
fermierilor, pierderi financiare pe care cineva din afara domeniului
agricol nici nu le banuieste?! Este un flagel care se extinde,
cheltuim bani sa ne aparam de hoti munca de un an de zile, si de
multe ori nu reusim decit sa diminuam consecintele. Ne punem
viata in pericol noapte de noapte, dar nimeni nu ia in seama glasul
nostru. Nu intelegem noi, cei care ne lovim de acest fenomen, de ce societatea romaneasca a tolerat si tolereaza hotia, probabil pentru ca guvernantii insisi fura ca in codru" considera si Marcel Cucu, membru "APA", vicepresedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania - LAPAR.
In agricultura, fenomenul hotiei si al distrugerilor de recolta a devenit
ceva cotidian. Se fura cu sacosa, cu sacul, cu caruta,
camionul sau tractorul. Adesea, insa, pentru o sacosa furata, distrugerile sint de trei ori mai mari, dar nimeni nu e tras la raspundere. Fermierii sustin ca, "harnicia" hotilor este atit de mare incit noaptea, daca te ascunzi intr-un lan ramii uimit de intensitatea circulatiei atelajelor, nestingherita de nimeni, pe tot cimpul.
Asigurarea culturilor pentru furt, "apa de ploaie"
O alternativa mult vehiculata in prezent este asigurarea culturilor pentru furt, alternativa care, desi la prima vedere pare salvatoare, la modul concret este "apa de ploaie". "Pentru asigurarea culturilor, legea te obliga sa angajezi paznici pe fiecare parcela. Paznicii insa au nevoie de martori pentru a proba un hot. Pentru un fermier cu o exploatatie de marime medie este nevoie de personal care sa asigure paza in trei schimburi, asa spune noul Cod al Muncii, ceea ce ar insemna zeci de paznici angajati. Daca, prin absurd - pentru ca practica a demonstrat-o deseori ca e nevoie de mult noroc sa gasesti angajati corecti - paznicii sint cinstiti si prind hotul, ar trebui sa si probeze fapta. Deci sa negocieze cu hotii sa stea cumintei la locul faptei pina gasesc ei martori. E chiar stupid, nu-i asa? Urmeaza apoi o procedura civila ce poate dura ani intregi, cu expertize, taxe, avocati cheltuieli cu duiumul", a explicat Macelaru.
Fermierii se pling si de faptul ca, nici la nivel guvernamental,
judetean sau local, nimeni nu intreprinde nimic pentru curmarea hotiilor si distrugerilor de recolta. "Nici o hotarire concreta, fie a legislativului, fie a consiliilor locale sau judetene, nu reglementeaza drepturile noastre, din acest punct de vedere. In SUA, de exemplu, proprietatea este sfinta, intangibila, orice hot stie ca o eventuala tentativa se poate solda cu un glont. La noi, insa, de la Tepes nu s-au mai considerat necesare masurile drastice pentru eradicarea hotiei. Ce-i drept, nu am mai putea folosi teapa, dar o lege cu putere de teapa, este necesara", a incheiat presedintele "APA".
