Ieri, peste o sută de reprezentanţi ai romilor din judeţ, împreună cu factori de decizie ai instituţiilor de la nivelul municipiului Brăila, au dezbătut, între altele, problema abandonului şcolar, fenomen ce se întinde în "pată de ulei", în ultimii ani, în ciuda numeroaselor iniţiative locale şi naţionale, proiecte şi manifestări ample menite să aducă la şcoală tot mai mulţi copii din categoriile defavorizate, romi şi neromi. Prof. Gina Anton, inspector şcolar pe problemele minorităţilor, a arătat că, deşi ocupă de scurt timp această funcţie, a reuşit să ia pulsul fenomenului abandonului şcolar şi găseşte că situaţia nu este deloc roz.
"Nu am situaţia exactă la nivelul elevilor din ciclul gimnazial şi primar, aici nu sunt probleme majore, din ce ni s-a mai comunicat, ştim fiecare din teren că ai noştri copii ajung să facă măcar opt clase. Situaţia este îngrijorătoare la nivelul celor de liceu: în 2012- 2013, au intrat 60 de elevi la liceu, iar acum, în clasa a XII-a mai sunt 25. În 2013- 2014 am avut 34 de elevi intraţi la liceu, doar 26 mai sunt la şcoală. În anul următor, au intrat 28 la liceu, mai sunt 26, iar în acest an avem 26 de tineri care au intrat în clasa a noua şi una dintre eleve deja nu vrea să mai vină la şcoală. Este din Vişani, a intrat la Pedagogic şi nu se poate adapta mediului urban şi şcolar. Cifra celor rămaşi în sistem scade mereu, mulţi s-au pierdut pe drum", a declarat prof. Gina Anton, inspector şcolar.
Cazul tinerei din Vişani care refuză să vină la liceu a fost atent dezbătut în plenul Grupului de Lucru, mediatorul şcolar Nicu Anton arătând că s-au purtat îndelungi discuţii cu fata şi cu părinţii acesteia. De dată recentă, fata doreşte să urmeze cursurile Liceului "Perpessicius". "Am vorbit şi avem garanţii că se întoarce la şcoală, să sperăm că se va întâmpla acest lucru", a susţinut mediatorul şcolar Nicu Anton.
Fuga de stigmatizare şi lipsa banilor pentru transport
Gina Anton a remarcat, la rându-i, că sunt, în ultima vreme, tot mai mulţi copii care refuză să intre la liceu pe locurile pentru romi, deşi ei sunt declaraţi romi. "Nu mai vor pe locurile speciale, nu ştim de ce, probabil că există o formă de stigmatizare", a susţinut profesoara.
O altă problemă care creează probleme copiilor din mediul rural, în special, este aceea a transportului. Primarii nu sunt obligaţi să asigure transportul acestora, motiv pentru care elevii, mai ales aceia din clasele a XI-a şi a XII-a, învăţământul fiind obligatoriu până în clasa a X-a, sunt în situaţii dificile.
"Să ştiţi că am făcut un studiu pe această temă şi această problemă nu este doar pentru copiii romi, ci pentru toţi copiii. Legea nu îi obligă pe primari şi atunci...Încercăm să găsim soluţii astfel încât să rezolvăm această chestiune, mai ales când vorbim de risc de abandon şcolar", a precizat subprefect Marius Ţiripa, prezent la întâlnire.
Teoretic, primarii pot acorda bani pentru transportul copiilor din bugetul de asistenţă socială, numai că şi acest buget este destul de subţire, mai ales pentru comunităţile cu mulţi asistaţi social.
Mediatorul şcolar din Şuţeşti, Nicu Ceamă, a precizat că în localitatea pe care o reprezintă s-au găsit soluţii: "S-a găsit o firmă care transportă elevii la şcoală, chiar dacă nu prea sunt bani...Metode sunt, totul e să avem şi înţelegerea autorităţilor".
