Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

EXTERN: Textul Acordului pe scut, finalizat miercuri graţie "înaltei voinţe politice a părţilor"

România şi SUA au finalizat miercuri textul Acordului privind amplasarea unui sistem de apărare antirachetă al SUA în România, graţie "înaltei voinţe politice a părţilor", dar vor continua negocierile pentru convenirea tuturor intrumentelor de punere în aplicare a Acordului, anunţă MAE.

Delegaţiile de negociatori şi experţi au finalizat miercuri, după a şaptea rundă de discuţii oficiale, textul Acordului privind amplasarea unui sistem de apărare antirachetă al SUA în România. Discuţiile s-au desfăşurat la Bucureşti, sub conducerea şefilor celor două delegaţii de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională.

Ca urmare a negocierilor desfăşurate miercuri, în întrevederile separate ale şefilor celor două delegaţii, precum şi în cadrul reuniunii ulterioare, în plen, a fost finalizat la nivelul celor două delegaţii textul Acordului între România şi Statele Unite ale privind amplasarea unui sistem de apărare antirachetă al SUA în România (a fost convenit ad referendum la nivelul delegaţiilor de negociatori şi experţi).

Astfel, au fost create condiţiile pentru ca în perioada următoare Acordul să fie parafat şi să se treacă la îndeplinirea procedurilor necesare pentru semnare.

Finalizarea acordului dintre SUA şi România privitor la scutul antirachetă ar putea oferi prilejul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt. Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, a avut miercuri o întrevedere cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, subliniind, în cursul discuţiilor, că "finalizarea Acordului privind instalarea în România a componentelor sistemului american de apărare antirachetă va conferi un nou impuls relaţiilor bilaterale în special în ceea ce priveşte substanţierea dialogului politic la nivel înalt", potrivit MAE.

Negocierile româno-americane vor continua între timp pentru convenirea tuturor instrumentelor de punere în aplicare (Aranjamentele de Implementare) a Acordului, precizează MAE.

Cu prilejul negocierilor de miercuri, "desfăşurate într-o atmosferă foarte deschisă, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral", au fost abordate chestiunile de ordin tehnic şi juridic rămase încă în discuţie de la runda anterioară, atât cu privire la proiectul Acordului, cât şi în ceea ce priveşte instrumentele de punere în aplicare a acestuia. De asemenea, a fost realizat un schimb de opinii cu privire la stadiul creării sistemului de apărare antirachetă al NATO.

Progresele decisive obţinute la runda a şaptea au fost posibile datorită înaltei voinţe politice a părţilor, precum şi profesionalismului şi abordării constructive care au caracterizat activitatea echipelor de negociatori ale celor două ţări, motivate de conştientizarea importanţei deosebite a acestui proiect strategic pentru România, SUA şi NATO, menţionează MAE.

La 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat acceptarea invitaţiei părţii americane, transmisă de preşedintele SUA, Barack Obama, privind participarea României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa.

Sistemul este dezvoltat într-o abordare adaptivă în etape, de natură să garanteze acoperirea integrală a teritoriului României împotriva posibilelor ameninţări reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune.

Preşedintele României a făcut publică marţi decizia CSAT privind amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă la unitatea militară Deveselu, situată în Judeţul Olt. Şeful statului a subliniat că baza aeriană Deveselu rămâne sub comanda forţelor aeriene române, iar în unitatea militară vor fi trimişi 200 de militari americani. "România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei ", a mai spus şeful statului, despre instalarea scutului antirachetă. "Elementele scutului antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse", a adăugat el.

Anunţul este o decizie importantă de etapă, care marchează progresele semnificative realizate în cele şase runde de negociere pe marginea Acordului care s-au desfăşurat până în prezent.

Rundele anterioare au avut loc la 17 iunie 2010, la 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011 şi 6 aprilie 2011.

De altfel, şi subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, anunţase miercuri la Parlament că negocierile pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă sunt foarte aproape de finalizare. "Suntem foarte aproape de finalizarea negocierilor, echipele noastre se întâlnesc azi (miercuri -n.r.), ar putea fi ultima rundă formală", a spus Tauscher, care a menţionat că mai rămân de finalizat chestiunile tehnice.

În ciuda faptului că participarea României la scutul american antirachetă nu mai era o surpriză, Rusia a reacţionat marţi prompt la nivel oficial, după anunţul privind alegerea bazei de la Deveselu, construită în urmă cu câteva decenii de sovietici. Moscova a cerut Washingtonului garanţii juridice că rachetele ce vor fi găzduite de România nu vor ameninţa forţele nucleare strategice ruse. În plus, reacţia Rusiei a conţinut un reproş voalat că nu este consultată în privinţa noii arhitecturi europene de securitate, aşa cum, susţine Moscova, a convenit cu NATO în noiembrie anul trecut, la summitul de la Lisabona.

În replică, subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, a declarat miercuri că Moscova a fost anunţată în legătură cu vizita sa la Bucureşti şi a reafirmat că sistemul de apărare antirachetă nu vizează destabilizarea arsenalului strategic al Rusiei.

Întrebată despre reacţia Rusiei la amplasarea elementelor sistemului american de apărare antirachetă în România, subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională a declarat că Washingtonul are un dialog cu partea rusă pe această temă. "L-am anunţat luni pe omologul meu rus că voi veni la Bucureşti marţi şi miercuri. Cooperăm îndeaproape cu Rusia şi în cadrul Consiliului NATO-Rusia", a afirmat oficialul american.

Ellen Tauscher a reafirmat că sistemul american de apărare antirachetă este defensiv şi nu este menit în niciun caz să destabilizeze arsenalul strategic al Rusiei. "Sistemul nostru este unul defensiv, am spus acest lucru clar. Sistemul nostru nu este în niciun caz menit să destabilizeze arsenalul strategic al Rusiei, forţa sa de disuasiune", a subliniat oficialul american.

Subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională a reamintit, în context, că relaţiile ruso-americane au fost "resetate" şi între cele două ţări există o cooperare pe mai multe teme. "Avem o relaţie privilegiată cu Rusia, după cum ştiţi tocmai am ratificat Tratatul START, cooperăm îndeaproape pe mai multe chestiuni", a arătat Ellen Tasucher.

Ea a adăugat că sistemul american de apărare antirachetă "este un sistem prin care NATO va proteja ţările din Alianţă. Dacă Rusia va decide să coopereze, va proteja şi Rusia", a adăugat oficialul american. Subsecretarul de stat a subliniat, în final, că Rusia şi SUA lucrează împreună la un sistem ce poate potenţa capabilităţile sistemelor de apărare din ambele ţări, astfel încât acestea să poată fi aduse la performanţe şi mai bune.

Pe de altă parte, Rusia s-a declarat miercuri gata să discute toate propunerile "constructive" referitoare la scutul antirachetă al Europei. "Suntem dispuşi să ascultăm şi să discutăm orice propunere fezabilă, care să ia în considerare îngrijorările Rusiei în legătură cu schimbarea echilibrului strategic", a spus miercuri şeful Statului Major al Federaţiei Ruse, generalul Nikolai Makarov, după reuniunea Consiliului Rusia-NATO care a avut loc la Bruxelles. "Suntem hotărâţi să cerem garanţii maxime că sistemul european antirachetă nu este îndreptat împotriva potenţialului nuclear al Rusiei", a declarat Makarov. "Aşteptăm propunerile NATO şi sperăm să se înţelegem cu colegii noştri europeni", a adăugat Makarov.




Categorie articol: 

Comentarii