"Poziţia noastră a fost foarte clară de la început: toţi aliaţii sunt interesaţi în dezvoltarea cooperării cu Rusia în domeniul apărării antirachetă. Însă discutăm despre o sinergie între un sistem NATO şi unul rus. Motivul este simplu - NATO nu poate transfera obligaţiile de apărare colectivă care leagă membrii săi unor state care nu sunt membre. Iar sistemul NATO de apărare antirachetă va face parte dintr-un astfel de cadru de apărare colectivă. Presupunem că nici Rusia nu este gata să îşi cedeze suveranitatea", a declarat Rasmussen pentru Interfax.
"Viziunea NATO este de două sisteme separate dar interconectate, care împărtăşesc informaţii şi oferă fiecărei părţi o imagine mai clară şi un avertisment mai bun privind posibile ameninţări", a adăugat el.
"În mod clar nu regret că sunt un avocat al cooperării dintre Rusia şi NATO în domeniul apărării antirachetă. Cred că este logic din punct de vedere politic şi militar. De fapt, din moment ce am făcut aceleaşi propuneri în discursul meu din 2009, sunt mulţumit de susţinerea pe care au primit-o la cel mai înalt nivel", a spus Rasmussen.
Lucrările pe formarea comună a unui scut antirachetă european au început în noiembrie la summitul Rusia-NATO de la Lisabona.
NATO insistă pe implementarea a două sisteme de apărare antirachetă independente, dar coordonate: unul rus, unul NATO. Moscova propune un sistem indivizibil care să integreze dispozitivele celor două părţi.
