Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

EXTERN: Norvegia, pusă în faţa terorismului intern după cele mai grave atacuri de după Război

Cele mai violente atacuri comise în Norvegia după al Doilea Război Mondial - un atentat cu bombă la Guvern, urmat de focuri de armă într-o tabără de tineri laburişti - au adus vineri la Oslo spectrul înfiorător al terorismului intern,suspectul reţinut dovedindu-se a fi un "etnic norvegian".

17 persoane au murit în total - zece în tabără, şapte la Guvern -, potrivit bilanţului oficial, dar numărul victimelor era de aşteptat să crească peste noapte. Poliţia caută în continuare persoane dispărute. Au rămas persoane prinse sub dărâmături la Guvern, iar mulţi de pe insulă au sărit în apă ca să scape de gloanţele atacatorului.

În plus, poliţia a anunţat că a găsit explozibil nedetonat pe insula Utoya, unde a avut loc atacul. Premierul Jens Stoltenberg era aşteptat pe insulă sâmbătă, ca să participe la reuniunea tineretului laburist.

După şocul acestor atacuri, ce au avut loc într-una dintre cele mai paşnice ţări din lume - acordă, de altfel, anual, premiul Nobel pentru Pace - dar care face parte din NATO şi participă la operaţiunile din Afganistan şi Libia, analiştii s-au grăbit să caute marca şi motivaţia al-Qaida, numai că supriza a venit odată cu arestarea suspectului - un "etnic norvegian" de 32 de ani, blond, înalt, care vorbeşte dialectul din Oslo.

Suspectul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită şi care ar fi fost rănit în timpul arestării, era audiat de poliţie vineri noapte şi întrebările publicului merg în aceeaşi direcţie - cine e şi de ce a făcut-o? A acţionat singur sau este un grup în spatele lui?

Este ciudat ce ar motiva pe cineva să aibă atât de mult explozibil - suficient cât să devasteze centrul capitalei Oslo - şi apoi să meargă 30-40 de minute către nord-vest, pentru a începe acolo să tragă în oameni la întâmplare, fără milă, îmbrăcat în uniformă de poliţist şi înarmat cu un pistol şi cu o armă automată.

Pe de altă parte, alegerea ţintelor - clădiri ale guvernului şi o reuniune politică - sugerează mai degrabă o posibilă agendă politică decât un atac în masă după tipicul al-Qaida. De altfel, la câteva clădiri mai departe de locul unde a explodat bomba de lângă Guvern se afla sediul unei edituri ce republicase celebrele caricaturi cu Mohamed - şi totuşi, nu a fost vizată de atentat. Ipoteza terorismului islamist intern sau a unui "recrut" al-Qaida din rândurile populaţiei pare să nu fie aşa solidă.

În schimb, de câtăva vreme analiştii de politică externă avertizează în privinţa unei creşteri a extremei-drepte în Europa, pe fondul crizei economice şi a resentimentelor faţă de imigraţia alimentată de evenimentele din lumea arabă. Guvernul lui Stoltenberg, care reuneşte trei partide de centru-stânga, între care unul îşi spune socialist, se află la putere din 2005.

Şeful guvernului de la Oslo a spus că cele două atacuri vor genera "mai multă deschidere şi mai multă democraţie în ţară", deşi guvernul "va înţelege că violenţa este ceva ce poate lovi societatea pe viitor".

"Nu ne veţi distruge. Nu ne veţi distruge democraţia sau idealurile pentru o lume mai bună", le-a spus premierul presupuşilor inamici. "Nimeni nu ne va reduce la tăcere printr-o bombă. Nimeni nu ne va face să tăcem împuşcându-ne. Nimeni nu ne va face să ne fie frică să fim norvegieni", a proclamat premierul.

Poliţia percheziţiona, vineri noapte, apartamentul suspectului şi părea înclinată să creadă că are complici, potrivit unor informaţii transmise de sursele Sky News.

Pericolul unui extremism de dreapta în creştere era semnalat şi de un raport de securitate pe 2011 întocmit de serviciile norvegiene, dar totuşi nu era considerat suficient de puternic.




Categorie articol: 

Comentarii