"Trebuie să reflectăm la natura casei noastre europene comune. Anul 2020 se apropie. În 2020, Europa va avea un nou sistem de apărare antirachetă. Să ajungem de acum la un acord privind aspectul său viitor şi vom avea o casă modernă, adaptată vieţii în 2020", a spus Medvedev, în marja unui forum internaţional.
Dacă nu se va ajunge la niciun acord, Europa se va întoarce la situaţia de la începutul anilor '80, a avertizat el. "Nu vreau să trăiesc în acea Europă. Sper că nici voi", a subliniat şeful statului.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a trimis săptămâna trecută şefilor de stat din NATO un mesaj în care confirmă disponibilitatea Moscovei de a lua parte la o apărare antirachetă comună în Europa, dar cere participare egală pentru Rusia şi garanţii că sistemul nu va modifica echilibrul strategic.
Imediat după ce România a anunţat, săptămâna trecută, că a fost aleasă baza de la Deveselu, judeţul Olt, pentru a găzdui interceptorii din cadrul scutului american antirachetă, Moscova a cerut, în mod similar, garanţii de la SUA că nu va fi afectat echilibrul strategic din regiune şi nu vor fi vizate capacităţile sale de descurajare nucleară.
După ani de dispute pe marginea acestui subiect, Rusia şi NATO au căzut de acord la summitul de la Lisabona din noiembrie anul trecut să coopereze în apărarea antirachetă. Părţile rămân însă pe poziţii divergente în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a sistemului. NATO este în favoarea a două scuturi separate, între care să existe un schimb de informaţii, în timp ce Moscova vrea un sistem comun, care să aibă, deci, o comandă comună.
La Consiliul NATO-Rusia care a avut loc la 4 mai la nivel de şefi de Stat Major, reprezentantul Moscovei, Nikolai Makarov, a spus că Moscova este gata să discute orice propuneri constructive pe tema scutului, dar NATO trebnuie să garanteze să noul proiect nu va pune în pericol potenţialul nuclear al Rusiei.
