"Toate acestea (situaţia din Libia, Afganistan, etc) influenţează rezolvarea chestiunilor de principiu legate de scutul din Europa, iar alte domenii depind şi ele de acestea", a spus Makarov dupoă ce s-a văzut cu omologul francez, Edouard Guyot.
"Ne-am exprimat poziţia şi am decis să continuăm cooperarea pentru rezolvarea divergenţelor dintre NATO şi Rusia, pentru a spori încrederea în relaţiile noastre cu Franţa şi celelalte membre ale Alianţei", a adugat Makarov.
Imediat după ce România a anunţat, luna aceasta, că a fost aleasă baza de la Deveselu, judeţul Olt, pentru a găzdui interceptorii din cadrul scutului american antirachetă, Moscova a cerut garanţii de la SUA că nu va fi afectat echilibrul strategic din regiune şi nu vor fi vizate capacităţile sale de descurajare nucleară.
După ani de dispute pe marginea acestui subiect, Rusia şi NATO au căzut de acord la summitul de la Lisabona din noiembrie anul trecut să coopereze în apărarea antirachetă. Părţile rămân însă pe poziţii divergente în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a sistemului. NATO este în favoarea a două scuturi separate, între care să existe un schimb de informaţii, în timp ce Moscova vrea un sistem comun, care să aibă, deci, o comandă comună.
La Consiliul NATO-Rusia care a avut loc la 4 mai la nivel de şefi de Stat Major, reprezentantul Moscovei, Nikolai Makarov, a spus că Moscova este gata să discute orice propuneri constructive pe tema scutului, dar NATO trebnuie să garanteze să noul proiect nu va pune în pericol potenţialul nuclear al Rusiei.
