"Avem un dialog direct cu Statele Unite şi NATO, însă NATO nu ne oferă (alternativa) să avem o discuţie directă cu un alt membru NATO - bineînţeles, în afara Statelor Unite - şi, din câte ştiu eu, această chestiune nu a fost ridicată în trecut", a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin.
El a fost întrebat, la recepţia de Ziua Naţională a Rusiei găzduită de Ambasadă, dacă Moscova a fost deranjată cumva de abordarea pe care a avut-o România în privinţa scutului antirachetă şi în context a fost amintită remarca preşedintelui român care spunea că nici Rusia - care cere garanţii juridice de la SUA, după decizia de amplasa rachete interceptoare la Deveselu - nu a oferit garanţii pentru rachetele pe care le are.
"Când discutăm cu reprezentanţii NATO şi SUA, aceşti oameni ne spun că acest lucru (scutul - n.r.) n-are nicio legătură cu rachetele ruseşti", a contracarat ambasadorul invocând chiar asigurările pe care, în replică la temerile Moscovei, SUA şi NATO le dau cu insistenţă - scutul antirachetă nu vizează rachetele ruse.
Ciurilin a reamintit că oferta părţii ruse, făcută în cadrul discuţiilor cu NATO despre scut, este să se creeze aşa-numite sisteme sectoriale de apărare antirachetă. În acelaşi timp, partea rusă a propus o discuţie în privinţa definirii ameninţărilor vizate de rachetele scutului antirachetă. "Partea rusă a făcut propunerea să discutăm întrebarea în legătură cu acest fapt: deci, împotriva cui, împotriva căror elemente trebuie noi să ne apărăm?", a arătat Ciurilin.
"Cred că în etapa actuală ar fi mai benefic să discutăm cu NATO şi cu SUA şi, în acelaşi timp, sincer să fiu, sunt cam uimit de întrebare", a adăugat ambasadorul. "Oare cineva a afirmat că rachetele lui sau ale lor stau îndreptate împotriva Rusiei? Nu, niciodată n-am auzit acest lucru", a continuat diplomatul.
El a mai spus că, în ceea ce priveşte garanţiile cerute de partea rusă, în momentul de faţă "nici nu se discută despre aşa ceva. Deci, întrebarea noastră este: împotriva cui este îndreptat acest sistem? Şi în momentul de faţă n-am primit încă niciun răspuns. Spunem aşa: haideţi să creăm un sistem de apărare antirachetă în comun, iar drept răspuns primim 'haideţi să ne gândim...'. Este o chestiune foarte serioasă şi necesită o discuţie la nivel politic", a subliniat ambasadorul.
La 19 mai, comentând la TVR unele afirmaţii ale liderului rus, Dmitri Medvedev, privind apărarea antirachetă, preşedintele Traian Băsescu a spus că va trebui dat un "confort" Rusiei că elementele scutului nu o vizează, însă în aceste condiţii şi România va fi îndreptăţită să ceară garanţii privind rachetele Federaţiei.
"Dacă este de luat în considerare o declaraţie este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că, vreo clipă, punem sub semnul aranjamentul nostru cu Washington-ul", a asigurat preşedintele român. "Deci, ceea ce înseamnă că, domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi, mai ales că n-am niciun dubiu, domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României. Dânsul doreşte garanţii juridice, sigur că şi România se întreabă: oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem, avem dreptul să discutăm subiectul", a conchis Băsescu.
