Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

EXTERN: Alegeri legislative anticipate în Macedonia, fără perspective de a debloca criza politică a ţării

Macedonenii sunt chemaţi duminică la urne, pentru un scrutin legislativ anticipat de la care se aşteaptă scoaterea ţării din disputele interne şi problemele diplomatice care îi împiedică drumul către UE şi NATO, însă printre alegători domină scepticismul în ceea ce priveşte o deblocare a situaţiei.

Activitatea Parlamentului de la Skopje este blocată de luni de zile, din cauza ostilităţii dintre coaliţia conservatoare a premierului Nikola Gruevski, VMRO-DPMNE, şi opoziţia social-democrată condusă de fostul premier Branko Cervenkovski.

Acuzaţii că ar exista presiuni şi represiuni la adresa presei de stat pentru a sprijini VMRO au sporit tensiunile şi au adâncit cearta dintre principalii rivali politici.

În plus, lupta politică din rândul minorităţii albaneze este în mod tradiţional şi mai tensionată, având un potenţial serios de a degenera în violenţe. Cele două partide albaneze sunt Uniunea Democratică pentru Integrare, care face parte din coaliţia de guvernare, şi Partidul Democratic al Albanezilor, aflat în opoziţie.

Cu o economie precară şi o corupţie endemică, dorinţa Macedoniei de a se alătura Uniunii Europene a fost respinsă din start - dincolo de insuficienţa reformelor, o piedică serioasă este conflictul diplomatic pe care republica desprinsă din fosta Iugoslavie îl are cu Grecia pe tema denumirii ţării. Grecia a blocat aderarea Macedoniei la NATO în 2008, insistând ca ţara vecină să-şi găsească alt nume decât cel care coincide cu una dintre provinciile elene. Şi în 2008, respingerea candidaturii la NATO a provocat alegeri legislative anticipate în Macedonia.

Deşi VRMO nu a reuşit să rezolve toate aceste probleme, sondajele arată că va câştiga, totuşi, cele mai multe locuri în Parlament. Şi partenerii lor albanezi sunt în uşor avans faţă de rivalii din opoziţie.

Nu se ştie însă exact care va fi rezultatul urnelor, pentru că în mod tradiţional sondajele de opinie publică diferă mult, în funcţie de cine le-a comandat. La aceasta se adaugă apatia, neîncrederea şi nehotărârea alegătorilor macedoneni, în special în rândul intelectualilor. Majoritatea visează să plece din ţară.

Cum programele economice ale celor doi principali rivali politici nu diferă prea mult, Gruevski a jucat cartea populismului şi a încercat să reînvie sentimentele naţionaliste cheltuind milioane de euro pe monumente ce evocă gloria trecutului, inclusiv unul dedicat lui Alexandru Macedon. Opoziţia a contracarat prin cadouri - dulciuri şi cafea.

Macedonia este o ţară cu numai 2 milioane de locuitori, dintre care 1,5 milioane au drept de vot. Un sfert din populaţie este formată din etnici albanezi, care domină nord-estul ţării. În 2001, Macedonia a fost în pragul războiului civil, albanezii lansând o mişcare de insurgenţă pentru a cere mai multe drepturi. Liderul insurgenţei de atunci, Ali Ahmeti, este acum liderul Uniunii Democratice pentru Integrare, aflate la guvernare.

În ciuda unui acord de pace şi de angajare a reformelor patronat de Vest, aspiraţiile de secesiune sunt încă puternice în rândul multor albanezi, în timp ce macedonenii se tem că ţara lor va eşua şi va fi lăsată fără protecţie.

Problemele sunt amplificate de sărăcie - cu un venit anual de 9.500 de dolari pe cap de locuitor, Macedonia produce mai puţin decât toate ţările europene, cu excepţia Albaniei şi Moldovei, arată agenţia DPA.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a trimis mai mult de 300 de observatori pentru acest scrutin. Alegerile din Macedonia au fost în trecut marcate frecvent de acuzaţii de fraudă şi de violenţe.




Categorie articol: 

Comentarii