Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Europa ajuta Braila

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), prin Oficiul Judetean pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Braila a facut public, la sfirsitul lunii trecute, bilantul realizarilor privind accesarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Conform acestui bilant, pina in luna noiembrie, la nivel national au fost selectate 1.103 proiecte, in valoare totala de circa 2,5 miliarde lei, adica aproximativ 700 milioane euro. Din totalul proiectelor, 27 au venit din partea unor solicitanti din judetul Braila, persoane fizice autorizate sau agenti economici, in cadrul masurilor destinate dezvoltarii agriculturii, industriei agroalimentare si turismului rural. Valoarea totala a proiectelor selectate ca fiind eligibile si pentru care, de altfel, s-au semnat deja contractele de finantare in judetul nostru, se apropie de 48 milioane lei (480 miliarde de lei vechi), adica aproximativ 13 milioane euro.
O analiza detaliata a acestor date ne pozitioneaza la nivel national pe locul 16 in functie de numarul de proiecte selectate, primele 3 judete clasate fiind Tulcea cu 69 proiecte, Ialomita - 60 proiecte si Timis cu 56 de proiecte selectate. Pe acelasi loc cu Braila, dar cu o valoare mult mai mica a proiectelor selectate se afla judetul Teleorman. Din punct de vedere al valorii proiectelor, la nivel national coborim citeva locuri, intrucit exista mai multe judete care desi au proiecte mai putine, valorile cererilor de finantare sint mult mai mari. Intr-un astfel de clasament, Braila apare pe locul 24, cu 47,62 milioane lei, fata de 156 milioane Botosani, de exemplu sau 106 milioane lei Timis.

Cele mai multe proiecte au fost pe modernizarea fermelor vegetale

Conform datelor de bilant prezentate de structura locala a APDRP, pina acum citeva zile, numarul total al proiectelor depuse la oficiul judetean, adica inscrise la startul procedurii de evaluare, se ridica la 95, majoritatea vizind finantarea oferita in cadrul Masurii 1.2.1 - "Modernizarea exploatatiilor agricole", preponderent in sectorul vegetal. Dar proiecte au fost depuse si pentru a obtine finantare in cadrul Masurii 3.2.2 - "Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale", precum si in cadrul Masurii 3.1.2 - "Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi" sau Masurii 3.1.3 - "Incurajarea activitatilor turistice".
In urma analizei dosarelor si proiectelor depuse, in cursa pentru finantare au fost selectate doar 27 de proiecte, pentru care a fost semnat si contractul de finantare. In mod evident, cele mai multe proiecte, mai precis 25, se concentreaza pe Masura 1.2.1, in timp ce doar doua au tintit finantarea oferita in cadrul Masurii 1.2.3. Mai trebuie adaugat ca a mai fost selectat si un proiect depus in cadrul schemei de sprijin financiar aferenta Masurii 1.2.3 (XS13/2008), care vine sa completeze numarul total de proiecte.

A mers din ce in ce mai bine

Concret, in cadrul primei sesiuni de depunere a proiectelor finantate din fonduri structurale europene, din martie 2008, au fost depuse 9 proiecte cu o valoare eligibila de circa 17 milioane lei (8 pentru Masura 1.2.1 cu o valoare totala de 7,3 milioane lei, plus un proiect pe Masura 1.2.3 cu o valoare de 10 milioane lei). Dintre acestea, doar 6 au fost selectate: 5 proiecte pe Masura 1.2.1 (2,6 milioane lei) plus proiectul in cadrul Masurii 1.2.3 (10 milioane lei). In urmatoarea sesiune au fost depuse 33 de proiecte: 30 in cadrul Masurii 1.2.1 cu o valoare eligibila de 51,6 milioane lei, 2 pentru Masura 1.2.3 cu o valoare de 16,2 milioane lei, plus un proiect depus in cadrul Masurii 3.2.2 cu o valoare de 7,2 milioane lei. Dintre acestea au fost aprobate 15 proiecte: 14 in cadrul Masurii 1.2.1 pentru o valoare eligibila de 20 milioane lei, plus un proiect pentru Masura 1.2.3 in valoare de 15 milioane lei. O luna mai tirziu, adica in cursul lunii mai, oficiul judetean a primit 31 de proiecte: 29 vizau modernizarea exploatatiilor agricole, cu o valoare eligibila totala de 26,4 milioane lei, un proiect in valoare de 8,4 milioane lei, procesarea produselor, plus inca un proiect in cadrul schemei de sprijin cu o valoare eligibila de 12,5 milioane lei. Pina acum au fost selectate 6 proiecte aferente Masurii 1.2.1 si proiectul de 12,5 milioane aferent schemei de sprijin financiar. In plus, in iunie au mai fost depuse 2 proiecte in cadrul Masurii 1.2.3, si un proiect depus in iulie pe aceeasi Masura. In luna august, au mai fost inregistrate 8 proiecte (6 pentru finantare in cadrul Masurii 1.2.3 plus 2 proiecte vizind schema de sprijin financiar aferenta aceleiasi masuri), in timp ce in octombrie au mai venit alte 2 proiecte (unul in cadrul Masurii 3.1.2 si inca unul pentru Masura 3.1.3). Mai trebuie precizat ca pina la finele lunii trecute au mai fost inregistrate inca alte 9 proiecte, 7 dintre ele vizind Masura 1.2.1, unul pentru Masura 1.2.3 si ultimul pentru Masura 3.2.2.

Ar trebui pus un accent mai mare pe sectorul zootehnic

"Desi in ultimii ani agricultura s-a confruntat cu probleme financiare majore, producatorii si procesatorii braileni au inteles ca fara un efort consistent, integrarea in Uniunea Europeana nu poate aduce decit falimentul, calitatea produselor si productivitatea muncii fiind criterii esentiale in comunitate. Iar productivitate si calitate fara dotari moderne, fara un management adaptat cerintelor UE, fara risc, nu pot fi obtinute. Asa ca, desi efortul financiar a fost mare, ei au constientizat oportunitatea pe care o reprezinta finantarea propusa prin Programul National de Dezvoltare Rurala si au aplicat", a precizat Gheorghe Voicu, directorul OJPDRP Braila. El s-a aratat multumit de rezultatele obtinute pina acum, dar a explicat ca din punctul sau de vedere se simte mai acut nevoia de investitii pe partea de zootehnie, indiferent daca este vorba despre infiintare de ferme noi sau de modernizare a unora deja existente, dar si in sectorul de industrializare a productiei agricole. "Pe industrializare stam relativ bine, pentru ca in cadrul programului de preaderare "Sapard" au existat citeva proiecte majore care absorb, in mare, capacitatile de productie la nivel local. Cu toate acestea, consider ca ar mai fi loc si pentru proiecte de nisa pe partea de procesare asa cum ar fi prelucrarea pieilor. De asemenea, nici pe partea de mica productie nu prea s-au pliat potentialii beneficiari ai acestor fonduri si ma gindesc aici, de exemplu, la o ferma mica de vaci cu tot cu sector de procesare si vinzare a produselor la poarta fermei", a punctat Voicu. In plus, el a spus ca ar fi binevenita o politica agricola coerenta indreptata punctual pe sprijinirea directa a infiintarii de ferme in sectorul zootehnic. "Desi au existat proiecte locale mari atit in cresterea porcilor, dar si pe partea de crestere a vacilor pentru lapte, in urma unor calcule a rezultat ca mai este loc si pentru alte ferme mijlocii sau mici, care sa valorifice potentialul de productie existent in sectorul vegetal la nivel local. S-au facut si se fac modernizari de ferme vegetale, asta e foarte bine, dar ar trebui proiecte si in sectorul zootehnic", a mai adaugat sursa citata.

CASETA 1

De ce s-ar teme fermierii de fondurile structurale?

In urma discutiilor purtate cu producatorii agricoli locali, insa, a rezultat ca din punctul lor de vedere, 27 e un numar mic de proiecte, mai ales daca se ia in calcul potentialul agricol al judetului si numarul mare de fermieri. Sint, insa, spun ei, citeva probleme cu care se confrunta si care le frineaza avintul. Astfel, cea mai mare problema identificata este lipsa surselor de cofinantare. Complementar se adauga marile probleme cu bancile, mai precis accesul greoi si uneori descurajant ca proceduri, pentru accesarea de credite bancare. Si sistemul de acordare a fondurilor europene este greoi si foarte elaborat, regulile foarte stufoase si in plus au existat multe situatii in care acestea au fost schimbate chiar in timpul jocului, fapt ce i-a debusolat pe multi fermieri. Ei au povestit ca au fost nevoiti sa retraga dosarele din sistem pentru a le aduce modificarile presupuse de schimbarea regulilor jocului.

CASETA 2

Braila sta bine in clasamentul pe regiune

La nivel de regiune, in functie de numarul de proiecte raportat la numarul de locuitori, judetul nostru ocupa locul II dupa Tulcea. Concret, la o populatie de 373.897 locuitori, cu 27 de proiecte (0,72 proiecte/10.000 locuitori), Braila se situeaza imediat dupa Tulcea, care inregistreaza 2,66 proiecte la 10.000 locuitori. Dupa noi
se claseaza Constanta, cu 0,67 proiecte la 10.000 locuitori (48 de proiecte raportat la 715.172 locuitori), Galati, 0,48 proiecte/10.000 locuitori (30 de proiecte raportat la 619.522 locuitori), Buzau - 0,46 (23 proiecte/494.982 locuitori), iar pe ultimul loc, Vrancea, cu 0,4 proiecte la 10.000 locuitori (16 proiecte raportat la 390.268 locuitori).
Tot la nivel regional, dar din punct de vedere valoric, o raportare la numarul de locuitori, pozitioneaza Braila pe locul III cu o medie de 127,3 lei pe locuitor, in fruntea clasamentului fiind tot Tulcea, cu 394,4 lei/locuitor (valoare totala proiecte - 102 milioane lei) si Vrancea cu 130,2 lei/locuitor (valoarea totala a proiectelor - 50,8 milioane lei). Imediat dupa noi se claseaza la mare distanta Buzau, cu 84,5 lei/locuitor, Constanta - 82,2 lei/locuitor si Galati, cu o medie de 46,33 lei/locuitor.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii