Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Energia verde părăseşte Brăila

Judeţul Brăila a intrat de câţiva ani în era energiei verzi. Pe teritoriul mai multor comune au apărut fie turbine eoliene, fie panouri fotovoltaice întinse pe mai multe hectare. Acestea sunt, însă, mai puţine decât se preconiza la un moment dat. În 2011, erau depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului o sumedenie de proiecte ce vizau construirea de parcuri eoliene sau fotovoltaice. Dacă acele planuri se concretizau, până acum ar fi trebuit ca pe raza judeţului nostru să existe o putere instalată de circa 600 mega watti, adică aproape cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. 600 MW reprezintă o cantitate de energie de circa şapte ori mai mare decât necesarul de consum al judeţului Brăila. Între timp, lucrurile s-au mai temperat, iar realitatea a demonstrat că proiectele de pe hârtie sunt, totuşi, doar proiecte pe hârtie.
În practică, puterea instalată a turbinelor eoliene şi panourilor solare montate pe raza judeţului Brăila ajunge, în prezent, doar la 111,85 MW. Mulţi dintre investitorii care îşi anunţaseră intenţia să construiască parcuri eoliene sau fotovoltaice nu şi-au mai concretizat planurile. În momentul de faţă, investiţiile stagnează complet. Motivul? Modificările legislative în privinţa certificatelor verzi. Aceste certificate, care reprezintă, de fapt, un ajutor pe care, teoretic, statul îl acordă pentru amortizarea cât mai rapidă a investiţiilor în eoliene sau fotovoltaice. Practic, certificatele verzi se regăseau pe facturile la curent electric, deci consumatorii, plăteau, până la urmă acest sprijin. Cert este că, de la începutul acestui an, în loc de şase certificate pentru fiecare MW instalat, un investitor mai primeşte doar trei. În consecinţă, apetitul pentru investiţiile în energie verde s-a cam tăiat. Pe termen lung, va avea de suferit mediul înconjurător. Pe plan imediat, au de suferit comunităţile locale brăilene. Primarii care aşteptau investitorii în eoliene sau fotovoltaice ca pe sfintele moaşte, privesc acum lung în zare şi fac socoteala sumelor pe care le pierd bugetele locale dacă aceştia se încăpăţânează să nu mai vină.

Energia verde poate asigura o treime din necesarul Brăilei

În total, în judeţul Brăila există acum 19 Centrale Electrice Regenerabile (CER), din care patru sunt centrale electrice (CE) eoliene, 12 CE fotovoltaice şi trei CE cogenerare, pe bază de gaze. Puterea totală pe care o pot livra toate cele 19 CER în sistemul energetic naţional este de 111,85 mega watti. Puterea efectivă, cea care e livrată propriu-zis, în funcţie de cât bate vântul sau cât străluceşte soarele, este de 30 MW. Chiar şi aşa, acest tip de energie verde asigură în momentul de faţă mai mult de o treime din necesarul de electricitate al judeţului Brăila. În judeţul nostru se consumă, în medie 75 MW/h, la care se adaugă, pe timpul verii, un consum de 10 MW necesar sistemelor de irigaţii. În total, aşadar, e nevoie de 85 MW pentru a acoperi necesarul de consum al brăilenilor. În trecut, acest necesar era acoperit fără probleme de centrala termoelectrică de la Chiscani, care producea, cu două grupuri energetice, un total de 437 MW. După cum se ştie, această centrală funcţiona pe bază de combustibili fosili şi genera foarte multe noxe în atmosferă. Acum nu mai generează nici noxe, dar nici energie, fiindcă nu mai funcţionează deloc, iar restul de electricitate de care Brăila are nevoie vine din alte surse.
Dacă proiectele de construire a centralelor eoliene sau fotovoltaice s-ar fi concretizat, măcar pe jumătate din cât se vehicula la un moment dat, aproape tot necesarul de energie al judeţului Brăila ar fi putut fi asigurat, într-un viitor foarte apropiat, de puterea vântului şi razele soarelui. Potrivit unor informaţii oferite de "Electrica Distribuţie" Brăila, pe lângă cele 19 CER puse în funcţiune deja, cu o putere instalată de 111,85 MW, alte 16 centrale regenerabile ar fi trebuit să fie pe punctul de a fi puse în funcţiune, cu o putere instalată chiar mai mare, de 161,63 MW. Este vorba despre zece centrale fotovoltaice, cu 39,6 MW, şi şase centrale eoliene, cu 122 MW. "Din 16 centrale electrice regenerabile noi, pentru zece s-a făcut solicitări din partea investitorilor pentru contracte de racordare la sistemul energetic naţional, iar celelalte şase se aflau în faza obţinerii avizelor tehnice de racordare. Din păcate, în toate cele 16 cazuri, demersurile n-au mai continuat, iar investiţiile stagnează. Cel mai probabil, situaţia este cauzată de problema certificatelor verzi", ne-a declarat Ştefan Rădulescu, directorul "Electrica Distribuţie" Brăila.

"Ne-a pus Dumnezeu mâna în cap, cu eolienele astea!"

Dincolo de producţia efectivă de energie verde, care nu poluează mediul înconjurător, investiţiile în centrale electrice regenerabile se dovedesc a fi benefice pentru comunităţile locale. "Sincer, ne-a pus Dumnezeu mâna în cap cu parcul ăsta eolian!", ne declara, în vara anului 2012, primarul comunei Gemenele, Petre Calu. Pe raza acestei comune, firma "GDF Suez" a ridicat 21 de turbine eoliene. Primarul se bucura, în primul rând, pentru impozitul de circa 30 miliarde lei vechi pe care îl avea de încasat de la proprietarul eolienelor, iar în al doilea rând, era fericit că 80 de locuitori ai comunei îşi găsiseră de lucru pe şantier. Aceştia au primit diverse slujbe, de la paznici la muncitori necalificaţi, şi duceau acasă - unii pentru prima dată în viaţa lor - o leafă lunară.
La Stăncuţa există, în prezent, trei parcuri fotovoltaice, de pe urma cărora Primăria încasează taxe la bugetul local în valoare de circa 968 milioane de lei vechi pe an. În plus, 27 de localnici sunt angajaţi cu carte de muncă pentru a deservi panourile solare. "Investitorul este unul foarte serios, în ceea ce priveşte relaţia cu angajaţii. Sunt tineri din comună pe care i-a trimis la cursuri de specializare şi care acum au un serviciu bine plătit. Unii dintre ei n-au mai fost plecaţi niciodată din sat, iar acum au ajuns pe la Arad, Timişoara, la specializare. A fost şansa lor să prindă slujba asta şi eu cred că vor face tot posibilul să dovedească faptul că sunt serioşi şi merită să o păstreze în continuare. Pentru comunitatea locală, este extraordinar că avem asigurate atâtea locuri de muncă", ne-a spus primarul Stăncuţei, Nicu Turcu.

În aşteptare

Pe de altă parte, acesta e îngrijorat că nu mai primeşte niciun semn de la alt investitor - un concern din Grecia - care intenţiona să instaleze un parc fotovoltaic pe circa 20 de hectare ale fostului CAP din satul Cuza Vodă. "Era foarte benefic dacă s-ar fi făcut şi investiţia de la Cuza. Primeam alţi bani la buget şi mai angajam şi acolo vreo 20 şi ceva de tineri. Dar nu mai avem nicio veste. De pe la începutul anului, de când s-au schimbat regulile alea cu certificatele verzi, nu ne-au mai contactat. Până atunci, păreau foarte hotărâţi să investească. Îi ajutasem cu toată documentaţia care ţine de Primărie şi lucrurile păreau a fi pe făgaşul cel bun", ne-a spus primarul Turcu.
O altă comună unde se prevede o mare investiţie, de această dată în turbine eoliene, este Tudor Vladimirescu. Aici investitorii au concesionat 803 hectare, pe care ar fi trebuit să înceapă deja să ridice uriaşele "mori de vânt". Deocamdată, însă, nu se mişcă nimic. Primarul Constantin Vasile nu-şi pierde, totuşi, speranţa. "Zilele trecute am avut o discuţie cu investorii şi m-au asigurat că proiectul merge mai departe. Nu ştiu exact când se vor apuca de treabă, dar sigur nu or să ne lase baltă. E vorba despre o firmă serioasă care până în prezent ne-a adus sume considerabile la bugetul local, din concesiunea celor 800 de hectare. Sigur or să facă şi eolienele, nu ne facem probleme!", se încurajează primarul din Tudor Vladimirescu.
Până în prezent, au fost puse în funcţiune parcuri eoliene sau fotovoltaice pe raza comunelor Stăncuţa, Dudeşti, Gemenele, Bărăganu, Măxineni, Ulmu, Traian, Unirea şi a oraşului Însurăţei.
Proiecte încă neconcretizate pentru ridicarea unor astfel de obiective vizează următoarele Unităţi Administrativ Teritoriale: Tudor Vladimirescu, Scorţaru Nou, Salcia Tudor, Bordei Verde, Victoria, Dudeşti, Surdila Găiseanca, Stăncuţa, Însurăţei, Gropeni, Ulmu, Siliştea, Făurei, Ianca, Chiscani, Vădeni, Frecăţei şi Jirlău.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii