Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri”

Fermierii români trebuie să se adapteze noilor provocări și oportunități aduse de viitoarea politică agricolă comună (PAC) în perioada 2021-2027, în condițiile schimbării modelului de alocare a fondurilor europene și a practicilor agricole, prin condiționalitățile de mediu și climă.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a vorbit la congresul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) despre modul în care poate să fie fructificată viitoarea PAC atât în folosul fermierilor, cât și al consumatorilor, prin dezvoltarea sectorului alimentar intern, dar și pentru creșterea competitivității produselor autohtone pe piața locală și externă.

Prin politica agricolă comună, România plătește, în fiecare an, 2 miliarde de euro plăți directe și, în egală măsură, avem un deficit de balanță pe produsele agroalimentare de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm în maniera aceasta. Va trebui să gândim altfel de soluții, să creștem valoarea adăugată”, a spus Emil Dumitru.

Oficialul MADR a mai precizat că marile ferme vor avea oportunitatea de a realiza investiții pe pilonul II al PAC, de dezvoltare rurală, prin care să proceseze materia primă și să devină mai competitivi, cu atât mai mult cu cât este nesigur dacă această șansă va mai exista și după 2027. Dumitru a menționat paradoxul din sectorul agricol românesc: „Importăm produse de panificație și suntem mari exportatori de cereale. Nu reușim să producem carne de porc, importăm 80% din consumul intern, cu toate că suntem mari producători de porumb”.

Plafonarea plăților directe la 100.000 de euro/fermă/an (la care se adaugă 50% din salariile și taxele declarate) și alocarea unor sume mai mari către micii agricultori, așa cum încă se discută la nivel european pentru viitoarea PAC, a atras critici din partea marilor fermieri, dezavantajați de limitarea propusă. Clubul Fermierilor Români consideră că doar creșterea subvențiilor la hectar pentru micii fermieri nu va fi suficientă nici dacă s-ar dubla, pentru ca aceștia să devină competitivi, în condițiile în care dețin doar câteva hectare și ar mai avea nevoie de investiții în utilaje și de personal calificat. În schimb, plafonarea îi va dezavantaja pe fermierii mari care ar putea risca să piardă competiția cu cei din Vest, pe piețele de desfacere.

Referitor la această temă, Emil Dumitru a declarat: „Eu cred că noi trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri și 9,7 milioane de hectare”, reiterând importanța dezvoltării clasei de mijloc în agricultura românească și a orientării fermelor mari către activitățile de prelucrare a materiilor prime. „O plafonare la 100.000 de euro la plata de bază, de 103 euro, înseamnă o fermă de peste 1.000 de hectare”, a adăugat oficialul MADR.

Structura fermelor agricole din România, cu peste 1.000 de hectare

  • 667 ferme au între 1.000 și 2.000 de hectare; în total 913.173 hectare
  • 120 ferme au între 2.000 și 3.000 hectare; în total 288.940 hectare
  • 109 ferme au peste 3.000 hectare; în total 626.000 hectare

Total beneficiari ai plăților directe: 840.000

În România, vor intra aproximativ 20 de miliarde de euro fonduri europene pentru agricultură, în perioada 2021-2027. Cea mai mare sumă, peste 13 miliarde de euro, va fi alocată pentru plățile directe, unde se înregistrează și o ușoară creștere, cu 0,5% – 0,6% față de bugetul actual, restul reprezentând sprijin pentru dezvoltare rurală (un buget redus cu 15% – 16%, comparativ cu perioada actuală de programare 2014 – 2020).

Marile provocări ale fermierilor români în următorii șapte ani sunt respectarea condițiilor de mediu și climă și creșterea competitivității la nivel european, iar pentru autoritățile române crearea unui lobby mai puternic la Bruxelles, în vederea obținerii unor alocări mai mari de fonduri destinate dezvoltării rurale și pentru a convinge Comisia Europeană să renunțe la suprafața de referință de la nivelul anului 2016, care ar avea un impact negativ asupra alocărilor PAC aferente României de aproximativ 200 milioane euro, conform unui studiu efectuat de un grup de analiști din Banca Națională a României și Academia de Studii Economice. La nivelul anului 2016, suprafața agricolă a României era evaluată la 9,4 milioane hectare, iar estimările mai recente plasează suprafața totală la 9,7 milioane hectare. Emil Dumitru a declarat că România nu va accepta anul de referință 2016 și va pleda pentru recunoașterea anului 2018, după modelul bugetului actual, din perioada 2014 – 2020, care a avut ca bază anul 2013.

 

Sursa: www.fermierinromania.ro




Categorie articol: 

Comentarii