Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Editia pilot a concursului "Lautarii Brailei" a fost una reusita

Joi seara, sala "Studio" a Teatrului "Maria Filotti" a devenit neincapatoare pentru cei care au dorit sa-i asculte pe cei 18 concurenti inscrisi in concursul judetean "Lautarii Brailei". Juriul a fost format din: dr. Sabina Ispas, membru corespondent al Academiei Romane si director al Institutului de Etnografie si Folclor, Marian Lupascu, doctor in muzicologie, de la acelasi institut, prof. Lucian Macedon si prof. Gheorghe Vasile, de la Liceul de Arta "Hariclea Darclée" si vicepresdintele Consiliului Judetean, Niculina Moisescu. Premiul I - 15 milioane lei, a fost obtinut de interpretii Neculai Tatu, in virsta de 84 de ani, din Tichilesti, care a interpretat "Hora dreapta", "Briul mare", "Floricica" si balada "Baba Novac", de Costel Gheorghe, de 59 de ani, din Lanurile, si de Constantin Ilie, de 54 de ani, din Spiru Haret. Despre Neculai Tatu, dr. Marian Lupascu a spus ca este un adevarat monument al genului, ca baladele si doinele interpretate de el sint in arhiva institutului inca din anii '60. Premiul II - 10 milioane lei, a fost obtinut de Taraful din Sutu si interpretului Gheorghe Jantea, care a cintat la acordeon. Premiul III, de 5 milioane, a revenit lui Georgel Leu de 28 de ani din Insuratei, care a cintat la acordeon, si Tudorel Petre, de 54 de ani, din Braila, care a cintat din voce si la acordeon. A mai fost remarcata si armonica cu butoane a lui Toader Craciun, care are aproape 100 de ani. In final, directorul Centrului de Creatie, Maria Puscaciu, incintata de succesul pe care l-a avut editia pilot, a anuntat ca la anul concursul va avea caracter national. Unul dintre membri juriului si prezentatorul concursului, transmis in direct de televiziunea Mega TV si inregistrat de TVR, dr. Marian Lupascu, a spus ca aceasta initiativa a Centrului de Creatie, unica la nivel national, este laudabila. "Nu este prima data cind Centrul de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale are asemenea idei. Deja, in toate scolile din mediul rural, exista cite trei CD-uri didactice cu folclor din arhiva Institutului de Etnografie, creatii culese intre anii 1920 - 1960 de celebritati ale genului. Aceasta prima editie a avut multe noutati. Este singurul festival din tara dedicat lautarilor si consider ca a fost o reusita. Concurentii s-au exprimat liber si au prezentat ce era mai bun, mai valoros, se ascultau unii pe altii, iar aprecierile juriului au coincis cu cele ale publicului. Acesti lautari autentici au chiar o reactie de respingere a manelistilor, pentru ca au un bun simt innascut. Aceasta meserie se mosteneste si ei nu renunta la standardele lor. E adevarat, unii manelisti au fost lautari la inceputuri, insa acum nu mai au nici o legatura cu acest gen, iar ei chiar se simt jigniti daca sint numiti lautari. Lautarii apartin folclorului, in timp ce muzica populara moderna nu prea mai are nimic in comun cu folclorul, decit cel mult unele teme si instrumentele. In muzica populara moderna, interpretii isi prezinta compozitii proprii, aranjamente muzicale speciale. Melodiile, orchestratiile, interpretarea vocala nu are nimic in comun cu folclorul", a mai explicat dr. Marian Lupsascu, cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" Bucuresti. Concursul "Lautarii Brailei" este organizat de Consiliul Judetean Braila, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea CulturiiTraditionale, Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane si primariile din localitatile judetului Braila.




Categorie articol: 

Comentarii