Echilibrul găsit de actualul Guvern între restricțiile necesare ținerii sub control a pandemiei de Covid-19 și măsurile economice s-a dovedit a fi unul optim, din punctul meu de vedere. O demonstrează statisticile de pe primul trimestru, care au anunțat o creștere economică de 2,8% față de trimestrul anterior și o revenire la nivelul din primul trimestru al anului trecut - marcat de carantina totală de la sfârșitul lunii martie. O creștere surprinzătoare pentru toată lumea, probabil chiar și pentru Guvern. De fapt, România a consemnat în primul trimestru cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană.
Faptul că autoritățile nu au mai impus nicio carantină națională, aplicând, de fapt, în acest an, unele dintre cele mai relaxate restricții din Europa (și nu numai) s-a dovedit a fi cartea câștigătoare. Faptul că, în afară de HoReCa - și el doar parțial limitat -, restul sectoarelor din economie au fost lăsate să-și facă treaba, fară restricții dure, s-a văzut. Sigur, sectorul culturii și a organizatorilor din domeniu a fost crunt lovit si încă este.
În timp ce, în mai toată Europa, circulația între provincii/județe era interzisă, la noi, cu excepția unor localități carantinate, toată lumea a fost liberă să meargă oriunde în țară. În timp ce, în mai toată Europa, toate magazinele erau închise complet, cu excepția celor alimentare, la noi singura restricție a fost scurtarea orarului de funcționare cu o oră sau cu 4 în cazul localităților carantinate. În timp ce, în mai toată Europa, serviciile erau sistate, la noi au funcționat cam toate, de la saloane de frumusețe la pensiuni. În timp ce, în mai toată Europa, restaurantele puteau doar să facă livrări, la noi, de fapt, nu s-au închis complet niciodată – terasele au putut funcționa inclusiv în scenariul roșu. Prim urmare, mai toate țările au fost pe minus sau cu creșteri foarte mici în primul trimestru, mai puțin România și încă vreo două-trei state.
Iar această creștere surprinzătoare din primul trimestru lasă șanse foarte mari pentru un an 2021 al revenirii, un an bun din punct de vedere economic, care să mai șteargă din nebunia ultimelor 15 luni – evident, în condițiile în care evoluția Covid își menține actualul trend descendent, iar campania de vaccinare va continua.
Dar toată această performanță economică a Guvernului – și a României, în cele din urmă – a fost ștearsă din actualitate în doar câteva ore de informația venită dinspre BNR. O informație nu despre vreo performanță a leului în fața euro, ci despre angajarea fostului premier Viorica Dăncilă într-un post de consilier specializat în problema aderării României la euro. O angajare pe cât de surprinzătoare, pe atât de penibilă. Da, înțeleg că e o răsplată pentru re-numirea lui Isărescu, în 2019, în postul de guvernator al BNR, înțeleg că este o decizie luată strict la nivelul Băncii Naționale, dar este una revoltătoare și de neînțeles. Este o angajare care arată doar cât de mult s-a putut coborî conducerea BNR - mai jos chiar decât leul în fața euro.
