Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Dumitriu şi uşa desenată

Dom'le, marţi a fost o zi neagră pentru Brăila! Dunărea şi-a oprit cursul, norii s-au inflamat, maşinile n-au mai pornit, rinichii n-au mai funcţionat, capacele canalizărilor au sărit în aer, sub talpa fiecărui locuitor s-a căscat abisul, iar lumea a stat îmbufnată ca un odor ce nu şi-a primit halviţa promisă. Totul pentru că - ay, nemernicie guvernamentală! - premierul Emil Boc nu s-a mai prezentat la întâlnirea cu găşculiţa bolândă a pedeliştilor brăileni. Dramoleta iscată a fost cu atât mai tragică, cu cât, din câte mi-a şoptit o păsărică, "tacticienii" din partidul bobinatorului judeţean puseseră la cale o lovitură de zile mari. Aşa, un fel de Debarcare în Normandia! Pregătiseră o escadrilă de (5 sau 6) bătrânei amărâţi, care să-l huiduie pe Emil Boc la intrarea în sediu. Mare iscusinţă revoluţionară pe capu' tovarăşilor-trandafiri!
Acum, să-mi fac datoria de propagandist băsescian: păi, nu e nimic revoltător în gestul lui Emil Boc. Dacă aş fi fost în locul premierului, aş fi procedat la fel. N-aş fi dat doi bani pe PDL Brăila. Motivele sunt simple: 1. nu e o miză decisivă; 2. mentalitar, sunt de partea contracandidatului meu, adepţi ai mexicanizării partidice; 3. reprezintă o organizaţie pasivă, indisciplinată şi sălbatică (adică, incapabilă de-a depăşi etapa mediocră a subzistenţei), deci nu pot produce capital electoral relevant; 4. cum să-mi prezint moţiunea pe un teren ostil, în faţa unor ipochimeni ce-mi dispreţuiesc ideile, procedura politică şi care, în momentul în care aud de reformă doctrinară, îşi înghit limbile şi scot bâtele pe masă?
Mă întreb ce-o fi în capul lui Constantin Dumitriu, de altfel un ins cu destul ambâţ, încât să-şi poată da seama în poala cărui candidat să toarcă. Să mă explic: avem o uşă naturală, din lemn, cu balamale, cu clanţă. Şi, imediat lângă ea, mai avem o uşă desenată cu creta pe zid. Ei bine, Dumitriu face următoarea mutare: se chinuie de zor, conştiincios ca un şcolar premiant, să apese pe clanţa desenată cu creta, crezând că va reuşi să deschidă, evident, uşa desenată. Adică, în loc să meargă pe mâna lui Boc (care deţine un scut extrem de influent în PDL - Traian Băsescu), el culege scamele de sub guşa lui Blaga (care, chiar dacă o fi Vasilică organizatorul lui peşte prin PDL, a căzut într-o capcană magistrală, deoarece nu pricepe că 2012 va fi o bătălie politică altfel - mai multe nu zic, deocamdată). În fine...
Pe blogul personal, Sebastian Lăzăroiu explică următorul fapt: una dintre dilemele alegerilor din PDL va fi opţiunea pentru "mai multă organizare" sau pentru "mai multe idei". Care este opţiunea PDL Brăila? Cum care? Niciuna! Cât e ziua de lungă, găşculiţa bolândă a pedeliştilor brăileni se târăşte cu gura căscată pe sub mesele boşilor, aşteptând să le pice o firimitură pe limbă. The End!




Categorie articol: 

Comentarii