Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Duminică e despre responsabilitate

Votul de duminică nu este despre cine e mai prost şi cine e mai deştept dintre cei doi candidaţi sau dintre simpatizanţii celor doi. Nici despre dezbatere sau lipsa ei, nici despre pesedişti şi anti-pesedişti, nici despre orgolii ori răzbunări politice.

Este vorba despre responsabilitatea dintre a alege sau a nu alege răul pentru România. Este vorba despre a alege sau a respinge minciuna sfruntată, ţăţismul, incompetenţa, parvenitismul, nesimţirea crasă, populismul ieftin, atitudinea antieuropeană, prostitul în faţă. Este vorba despre responsabilitatea fiecăruia faţă de viitorul acestei ţări. La fel cum s-a întâmplat în anul 2000, când România a trebuit să aleagă între Vadim şi Iliescu şi a ales, în cele din urmă, responsabil, aşa este nevoie şi acum de responsabilitate şi implicare. Ba chiar mai mult acum decât atunci. Viorica Dăncilă nu poate fi comparată cu Vadim – Vadim era un tip extrem de inteligent şi de cult, cu carismă şi personalitate, doar că avea derapaje grave de limbaj şi de orientare politică (spre un extremism de-a dreptul condamnabil). Nici Iohannis nu poate fi comparat cu Iliescu – actualul preşedinte nu se face vinovat de mineriade şi crime împotriva propriului popor. Şi totuşi, atunci, România a ales, responsabil, răul cel mai mic, votându-l pe Ion Iliescu.

De data aceasta, nici măcar nu trebuie ales răul cel mai mic. De data aceasta este despre a salva sau a distruge România. E simplu. Viorica Dăncilă nu trebuie să ajungă preşedintele României. N-ar fi trebuit să fie nici premier şi nici preşedinte al PSD - pesediştii responsabili sunt foarte conştienţi de asta. Nu ar fi trebuit să fie nici măcar preşedinte de organizaţie. O asemenea persoană, care reprezintă defectul politic suprem actual, nu poate ocupa cea mai înaltă funcţie în stat. Ar fi ruşinos pentru România şi pentru români! Nu e Iohannis preşedintele perfect ori candidatul ideal, dar Dăncilă chiar nu ar trebui să ajungă vreodată la Cotroceni. Şi aşa a ajuns extrem de departe. Prea departe!

Non-implicarea, indiferenţa, boicotul nu sunt nici ele o soluţie. Absenţa de la vot echivalează cu un vot în favoarea Vioricăi Dăncilă. Ideea de răzbunare a unora, de a sta acasă duminică pentru că nu le-a intrat favoritul în turul doi al alegerilor prezidenţiale, ar fi o adevărată dovadă de prostie. O răzbunare a prostului pe propria persoană. Poate s-a uitat, dar aşa au ajuns PSD şi ALDE să deţină puterea aproape absolută în România, după alegerile din toamna anului 2016: prin absenţa de la vot a 60% dintre alegători! Aşa a ajuns Dragnea premier din umbră, aşa a ajuns Dăncilă premier, aşa au ajuns penalii la guvernare, aşa au ajuns infractorii să facă legi în favoarea infractorilor, aşa s-au umplut străzile de condamnaţi eliberaţi din puşcării înainte de termen, aşa a ajuns Jandarmeria să bată şi să gazeze oameni nevinovaţi – inclusiv copii şi femei, aşa a ajuns România la un pas de o criză economică, aşa s-au umplut instituţiile statului de incompetenţi, de şefi numiţi politic, de amante şi secretare avansate în funcţii, aşa a decăzut moral societatea asta, aşa a fost România la un pas de a vira în afara UE: pentru că s-au prezentat la vot doar 40% dintre românii cu drept de vot. A fost cel mai bun exemplu în care o minoritate a decis pentru o ţară întreagă. Şi a decis extrem de prost!

La fel precum cei care au stat atunci acasă.

Se spune că trebuie să învăţăm din greşeli. Viorică Dăncilă şi actualul PSD reprezintă greşeala politică supremă pe care au putut-o face România şi românii. Ar fi cazul să arătăm că am greşit destul şi că este momentul să punem capăt acestei erori a democraţiei numită PSDăncilă. Aşa cum, pe 26 mai, am pus capăt şi accidentului politic numit PSDragnea.

 




Categorie articol: 

Comentarii