Mergi la conţinutul principal

Duşmanii din spatele tejghelelor

Mii de tineri minori, chiar copii, beau cu nonşalanţă la toate terasele din Brăila. Deşi este evident că nu au 18 ani, barmanii nu fac nici cea mai mică tentativă să-i întrebe măcar câţi ani au, nu mai vorbim să-i legitimeze. Ei sunt doar bucuroşi că fac vânzare. Nimeni nu le cere buletinul când fac comanda, iar patronii sunt încântaţi când copiii se îmbată şi lasă banii părinţilor în barul lor. Deşi e interzis prin lege, consumul de alcool în rândul minorilor se practică la vedere în toate localurile şi magazinele. Mai mult, terasele apărute pe faleză nu au nici nume, fiind destul de dificil de identificat. O plimbare pe faleza Dunării, în timpul săptămânii sau în week-end, dovedeşte cu prisosinţă faptul că cei mici au acces neîngrădit la alcoolul care le distruge sănătatea, deşi legea prevede altceva. Practic, părintele ar trebuie să aibă control asupra băuturilor consumate de copil, asta dacă este de acord cu aşa ceva, dar dacă barmanii încalcă legea, acest control nu mai există. Astfel, o bere, eventual acceptată de părinţi, se poate transforma în mai multe şi, în cazuri excepţionale, poate duce la comă alcoolică.

Într-o zi călduroasă de vară ai da orice pentru o băutură rece, iar preţul acesteia este proporţional cu temperatura ridicată. O bere bine cotată care în supermarket abia ajunge la 2,5 lei, la terase costă 5 sau chiar 6 lei, adică mai mult decât dublu. Un pahar de bere de 400 de ml. ajunge la 3 lei, iar o cutie de suc de 330 de ml. costă 4 lei. Sucul la pet-ul de 500 de ml costă 3,5 sau chiar 4 lei, la fel ca o bere, cu sau fără alcool. Concluzia este că, de cele mai multe ori, berea este mai ieftină ca sucul, însă diferenţele nu sunt foarte mari decât la mărcile cu rezonanţă. Ca urmare, am putea să credem că majoritatea copiilor beau bere pentru că e mai ieftină.

În incursiunea de pe faleză am avut însă o mare surpriză. Copiii care au bani aleg mărcile scumpe, chiar dacă berea e mai scumpă ca sucul, iar cei fără bani aleg berea din plăcere, pentru că un pahar de bere de 400 de ml are aproximativ acelaşi preţ cu o sticlă de suc.

La adolescenţi berea câştigă teren în faţa sucului

La încălcarea legii se ajunge foarte simplu. Plimbarea pe faleză aduce cu sine, aproape inevitabil datorită aromelor îmbietoare, cumpărarea unei pungi cu floricele. Cum acestea sunt sărate, urmează cumpărarea unei beri sau a unui suc. Trebuie să recunoaştem că mai sunt copii, destul de puţini cei drept, care înfruntă opinia grupului, şi rămân la ceaiul rece sau suc. Savurarea unei beri se petrece, în general, foarte rapid. Un grup de trei tineri, după ce şi-au cumpărat floricelele de rigoare, au trecut la barul terasei din faţa ştrandului şi se uitau la sticlele de bere. Unul dintre ei, când a văzut că o sticlă de bere costa 6 lei s-a supărat pentru că era mai scumpă decât pe litoral şi a plecat. Unul dintre prietenii săi a cumpărat o sticlă de ceai rece, iar celălalt a cumpărat berea scumpă. Cei doi s-au dus la masă. Între timp a apărut şi cel de-al treilea, cu o bere la cutie. În mai puţin de jumătate de oră conţinutul sticlei şi al cutiei a dispărut. Imediat, o veselie cumva anormală s-a instalat în grupul care, după ce a consumat alcool a plecat. La puţin timp, pe terasă apare imediat un alt grup, majoritatea fete, şi nu te-ai fi aşteptat ca şi ele să bea bere, însă din grupul de cinci fete şi un băiat ce părea major, două au ales să consume alcool. În cazul lor însă savurarea este mai rafinată, beau berea cu paiul. Nici tutunul nu lipseşte de la mesele tinerilor şi copiilor, el îmbinându-se nociv cu aburii alcoolului. În altă zi, în week-end, tot pe o terasă de pe faleză, chiar vizavi de ştrand, un grup de trei puştani şi-au cumpărat, plini de ei, câte un pahar de bere, iar la masă şi-au aprins fiecare câte o ţigară. Deşi era lume puţină, nici pe ei nu i-a întrebat nimeni câţi ani au.

Dacă părinţii nu le dau celor mici mai mulţi bani de buzunar, ei sunt inventivi şi găsesc soluţii. La umbra unui boschet am întâlnit un grup de copii care jucau cărţi în compania unei sticle de bere la doi litri.

Un copil care bea zilnic o bere pune temelia pentru un viitor alcoolic

Studiile psihologice atestă că minorii apelează la alcool ca să se dea mari în faţa celorlalţi sau ca să prindă curaj, fără să ţină cont de răul pe care şi-l fac.

Consumul sistematic de bere, chiar dacă nu este în cantităţi mari, poate afecta aproape tot organismul unui copil. Pot apărea infecţii cronice respiratorii, iar consumul de la 12 sau 13 ani poate favoriza apariţia hiperacidităţii gastrice, gastrita cronică sau ulcerul, poate duce la apariţia sindromului de colon iritabil, a precizat medicul de familie pediatru Paul Creţu. Vinul, berea, băuturile tari, băute în cantităţi mari pot duce şi la eliminarea mineralelor din corp, la tahicardii, probleme cardiace din care poate rezulta hipertensiune pulmonară care are ca rezultat, frecvent, bronhopneumonia. În urma consumului de alcool pot apărea şi tulburări de comportament, tremurăturile, copilul devine alcoolic, depresiv, poate avea chiar comportamente antisociale. Consumul inadecvat de alcool de la vârste fragede, 12, sau 13 ani, poate duce la apariţia conflictelor cu cei din jur, cu societatea şi la suicid. "Am avut cazuri de copii care aveau probleme cu alcoolul, cei drept mai răzleţe. Părinţii plecau dimineaţa, veneau seara şi comportamentul lor era descoperit întâmplător la şcoală sau părinţii vedeau prietenii copilului consumând băuturi şi se întrebau dacă nu cumva şi copilul lor consumă. Am avut cazuri de copii de 14 ani care beau şi fumau serios. Întotdeauna părinţilor le recomandam «să nu-i ia tare» pentru că acutizează conflictul. Îi chemam la cabinet şi când era nevoie îi trimiteam chiar la psiholog. Cel mai important este anturajul în comportamentul unui copil. Chiar şi un copil cuminte, înclinat către studiu, dacă are un anturaj nepotrivit poate avea probleme. Dacă şeful anturajului bea, atunci cei care nu fac ca el sunt fraierii grupului şi ori fac şi ei ca ceilalţi, ori sunt expulzaţi din grup. Copiii care văd în familie consum necontrolat de alcool vor deveni şi ei alcoolici, cei care nu văd aşa ceva acasă, sunt constrânşi să respecte formal regulile, însă abia aşteaptă să scape de părinţi şi când se trezesc singuri apar problemele. De la alcool se poate ajunge foarte uşor la iarbă. Un copil care bea zilnic o bere pune temelia pentru un viitor alcoolic care poate ajunge şi la droguri grele. Viitorul unui copil care bea este incert şi sub aspect al sănătăţii şi sub aspect educaţional. Părinţii ar trebui să le ofere şi alte activităţi decât şcoala: să înveţe un instrument, să facă sport, să le dea posibilitatea să fie utili, să câştige ceva, şi atunci nu vor mai accepta în grup oameni care să-i îndemne la rele", a explicat medicul Paul Creţu.

La secţia de primire urgenţe de la Brăila ajunge un tânăr pe lună în comă alcoolică. Această situaţie nu este nouă. În urmă cu doi ani şi jumătate, au ajuns la urgenţe trei copii, cu vârste între 14 şi 17 ani, care intraseră în comă alcoolică. Fiecare dintre ei a spus atunci cadrelor medicale că a băut cu prietenii, în bar, la discotecă sau la o petrecere. Medicul Virgil Costea menţiona atunci că a crescut alarmant numărul cazurilor de copii aduşi în comă alcoolică. A fost adusă şi o fată de 16 ani, care a povestit că a fost cu prietenul său în bar, iar acolo a băut până a intrat în comă alcoolică, povestea dr. Virgil Costea.

Concursul "IQ Campionii" interzis pentru că se bea alcool, se fuma

Acest fenomen al consumului de alcool în baruri, restaurante, la petreceri, este cunoscut şi de conducerea Inspectoratului Şcolar. Deşi în mai multe rânduri s-a încercat interzicerea vânzării de băuturi alcoolice elevilor la barurile şi chioşcurile de lângă şcoli, fenomenul a continuat, ne-a spus inspectorul general Viorel Mortu. "Există baruri în apropierea şcolilor generale, în apropierea liceelor, iar elevii cumpără de acolo băuturi alcoolice, în general de proastă calitate şi îşi ruinează viaţa şi sănătatea. Este o nenorocire naţională. Chiar am interzis concursul «IQ Campionii» pentru că la aceste manifestări se bea alcool, se fuma. Le-am spus celor care voiau să-l reia în primăvară că această acţiune stimuleză consumul de băuturi spirtoase, fumatul, şi nu se va mai organiza aşa ceva sub semnătura mea. În privinţa balurilor din toamnă este cam devreme pentru a şti exact ce vom face, însă vom lua în seamă toate aceste probleme. Din păcate, şcoala este neputincioasă în faţa unei agresivităţi nemaiîntâlnite. Sunt mulţi elevi care nu dau fondul şcolii, spun că nu au bani, apoi toarnă în ei alcool", a spus inspectorul general Viorel Mortu.

Aproape jumătate dintre tineri au experimentat starea de beţie

Datele furnizate de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brăila, arată că 2 din 5 tineri, adică 40,9%, au consumat excesiv alcool ajungând la starea de beţie. Aproape 15% dintre ei experimentaseră cel puţin o dată în ultimele 30 de zile starea de ebrietate. Deşi legislaţia românească are prevederi clare privind interzicerea vânzării de alcool minorilor, Legea nr.61/1991, reprezentanţii Antidrog au observat că diferenţa dintre proporţia subiecţilor minori şi cea a repondenţilor majori care declară că pot face rost de alcool oricând doresc este mică. Conform studiului a reieşit că aproximativ 1/3 dintre minori pot face rost fără probleme de băuturi alcoolice.
"Prevenirea este un proces complex, care-şi măsoară eficienţa în timp şi se realizează prin activităţi de informare, sensibilizare, conştientizare a riscurilor asociate consumului, în familie, şcoală, comunitate în general. Scopul final al procesului de prevenire este formarea unei atitudini care să promoveze un stil de viaţă sănătos. În acest sens, centrul nostru derulează permanent o serie de proiecte de prevenire, adaptate grupurilor ţintă cărora se adresează", a spus inspectorul de specialitate al Agenţiei Antidrog, Olga Condrat.
Printre proiectele derulate de Antidrog Brăila în mediul şcolar s-au numărat: "Mesajul meu antidrog","Copilăria mea fără alcool şi tutun", "Tutunul şi alcoolul - două vicii, trei soluţii", "Alătură-te nouă".

"Clienţi sub acoperire" pentru demascarea comercianţilor certaţi cu legea

Alcoolul este un drog social larg acceptat, atât la nivel local cât şi naţional. Un studiu efectuat anul trecut în municipiul Piteşti a arătat că 93% dintre băieţi şi 85% dintre fete consumă alcool. Aproape 50% dintre băieţi încep să consume alcool înainte de vârsta de 13 ani şi numai 22% dintre fete încep să consume alcool înainte de vârsta de 13 ani. Studiul mystery shoping realizat de Universitatea din Twente, Olanda, şi Universitatea Piteşti a folosit clienţi "sub acoperire" care au vizitat 50 de supermarketuri şi magazine alimentare şi opt baruri. În toate cele 58 de încercări de cumpărare a băuturilor alcoolice, elevii au reuşit să cumpere băuturi alcoolice şi nu au fost niciodată refuzaţi.
Un alt studiu efectuat de InBev România tot în toamna anului trecut, în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, a arătat că peste 50% dintre comercianţii din Ploieşti au vândut cel puţin o dată alcool minorilor.

Evaziunea fiscală înfloreşte la terase şi baruri

Mai mult decât atât, la terase înfloreşte fenomentul evaziunii fiscale. De câte ori nu aţi ieşit în oraş, la o terasă, unde aţi servit mâncare sau băutură? Întrebarea este de câte ori vi s-a eliberat bonul fiscal? Probabil răspunsul va fi "aproape niciodată".
Asta au constatat şi reporterii noştri într-o incursiune prin terasele şi barurile brăilene, de pe faleză sau din oraş. Bonul fiscal este opţional, cel mai adesea la terasele unde servirea se face direct de la bar. De exemplu, pentru sucul sau berea cumpărate de la terasele de lângă ştrand nu am primit nici un fel de bon. Chiar şi în situaţia în care la terasă există ospătar, când am cerut direct la bar o sticlă de apă plată nici nu s-a pus problema eliberării bonului. În cazul în care bonul este cerut, aşa cum s-a întâmplat la terasa "Dreams", mirarea s-a aşternut pe faţa vânzătorului, care abia atunci a eliberat bonul. Aşa se sustrag impozitării milioane de lei probabil numai la nivelul teraselor din Brăila.
Dacă a fi să facem un simplu calcul, să considerăm o medie de 100 de persoane consumatoare pe zi, care cumpără băuturi de 20 de lei fiecare, ajungem la aproape 60.000 de lei pe lună, la o singură terasă. La câte terase şi baruri sunt în Brăila ajungem la sume exorbitante, bani care intră în buzunarele patronilor şi ai distribuitorilor de marfă la negru.
Legile prevăd că agenţii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Ei au obligaţia să emită bonuri fiscale şi să le predea clienţilor. La rândul lor, clienţii trebuie să păstreze bonurile fiscale asupra lor până la părăsirea unităţii. Conform OUG 28/1999 privind casele de marcat electronice fiscale, constituie contravenţii următoarele fapte: neîndeplinirea obligaţiei agenţilor economici de a se dota şi de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale. Aceste fapte se sancţionează cu amendă de la 8.000 lei la 40.000 de lei şi atrage şi suspendarea activităţii unităţii pe o perioadă de 3 luni.

Garda financiară promite să fie cu ochii pe evazionişti

Conducerea Gărzii Financiare Secţia Brăila a subliniat că este vorba în mod clar de încălcări ale legislaţiei în domeniul fiscal, sancţionabile cu amenzi foarte mari şi chiar suspendarea pe perioadă determinată a activităţii agentului economic. "Astfel de fapte contravin prevederilor OUG nr. 28/1999 cu modificările şi completările ulterioare. În viitoarele acţiuni de control inopinat vom avea în vedere şi aceste aspecte", ne-a declarat Silviu Stănescu, directorul coordonator al Gărzii Financiare Secţia Brăila.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

recomandari

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro