Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Dragomir şi Chiriac, la raport

• cei doi lideri ai administraţiei brăilene au venit, recent, în faţa brăilenilor cu o analiză a activităţii prestate în 2018, cu plusuri şi minusuri • primarul Marian Dragomir a precizat printre realizări ridicarea masivă a câinilor comunitari de pe străzi, dar şi asfaltările din oraş, iar la nemulţumiri, printre altele, faptul că nu s-a lucrat în ritmul dorit pe şantiere • preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac a vorbit despre demararea proiectului podului peste Dunăre, dar şi despre asfaltările de la nivelul judeţului • totodată acesta şi-a expus planurile privind Sănătatea în 2019, un domeniu unde recunoaşte că lucrurile au cam trenat anul trecut

 

Primarul Municipiului Marian Dragomir şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila Francisk Chiriac au ieşit “pe podium” în faţa brăilenilor pentru a face o retrospectivă a anului 2018, cu bune şi rele. Cei doi lideri tineri ai administraţiei brăilene au dorit, la finele anului trecut, să treacă în revistă, în cadrul celor mai recente conferinţe de presă susţinute, ceea ce au reuşit să facă până acum şi câteva dintre planurile pe care le vor continua sau demara în 2019. Edilul-şef a punctat printre realizări faptul că anul trecut administraţia a reuşit să captureze masiv câinii comunitari de pe străzile oraşului, rezolvând astfel o problemă pe care niciun alt primar nu şi-a asumat-o în trecut, dar şi faptul că s-au turnat covoare asfaltice în multe dintre zonele importante din Brăila. Acesta s-a arătat dezamăgit de faptul că din varii motive nu s-a putut lucra într-un ritm ceva mai alert, la fel şi pentru că o parte dintre operatorii de salubritate nu au prestat la nivelul dorit, sau că staţiile mijloacelor de transport în comun au fost ultra-aglomerate uneori. De cealaltă parte, şeful CJ Brăila Francisk Chiriac a dorit să se laude cu mega-proiectul pe infrastructură al administraţiei PSD, podul peste Dunăre, în cazul căruia anul trecut s-a cam încheiat etapa birocratică. La “pachetul” realizărilor, Chiriac a adăugat asfaltările, dar şi faptul că Serviciul de întreţinere a drumurilor judeţene a început să funcţioneze. Acesta a mai amintit şi că în 2019 prioritatea sa va fi Sănătatea, domeniu pe care recunoaşte că l-a cam trecut cu vederea anul ce tocmai s-a încheiat. De altfel, Chiriac a preferat să îşi numească proiectele cu care s-a lăudat, “incompetenţe şi mizerii”, făcând mai multe comentarii ironice la adresa criticilor venite public din partea celor din opoziţie.

 

Realizările administraţiei Dragomir în 2018

Primarul Marian Dragomir a declarat că din punctul său de vedere una dintre realizările în anul ce tocmai s-a încheiat este capturarea masivă a câinilor fără stăpân de pe străzile oraşului. O soluţie dură, care deşi a fost criticată de iubitorii de animale, a fost în egală măsură apreciată de cei care nu mai vor maidanezi în municipiu.

“O să vorbesc despre lucrurile care îi interesează pe cetăţeni cel mai mult. Un plus pentru Municipiul Brăila este că numărul câinilor maidanezi s-a diminuat substanţial. În doi ani de mandat sunt peste 3.300 de câini din Municipiul Brăila care au fost preluaţi la adăpost. O parte dintre ei au urmat calea legală pe care o ştim cu toţii (n.r. - au fost eutanasiaţi), dar un număr foarte mare a plecat către adopţii în străinătate prin diverse ONG-uri. Îi asigur pe toţi brăilenii că lucrurile vor continua în perioada următoare până când nu vom mai avea niciun câine fără stăpân în Municipiul Brăila. Mi-am asumat acest lucru. Am avut şi plângeri penale, dar s-au clasat pentru că noi am procedat în mod legal”, a declarat Dragomir.

A doua mare realizare, cu care s-a lăudat Dragomir, este legată de asfaltările din oraş. Primarul a ţinut să facă o trecere în revistă a tuturor străzilor care au fost reabilitate, cu precizarea că deşi este mulţumit de cum s-a lucrat, întotdeauna ar fi loc de mai bine.

“Au fost turnate covoare asfaltice pe Calea Călăraşilor, de la Tribunal până în Centru. Pe toate centurile Municipiului Brăila care aparţin Primăriei, de la Calea Galaţi până la Şoseaua de Centură, de la Calea Galaţi până la Baldovineşti, de la Şoseaua Viziru până la Şoseaua Buzăului. Am turnat, de asemenea, covor asfaltic pe Şoseaua Naţională Veche, cunoscută ca Drumul Hoţilor, pe Roşiori, pe Ghioceilor, pe Mihai Bravu, pe o porţiune din Milcovului, pe Ştefan cel Mare parţial covor asfaltic. Şi pe multe alte străzi. Urmează ca anul viitor să continuăm lucrările tot prin covoare asfaltice”, a declarat Dragomir, fără să poată indica totuşi un procent al asfaltărilor realizate din totalul programat la începutul anului. Acesta a precizat că ar fi mai mult de jumătate, însă a dorit totuşi să sublinieze că în ciuda solicitărilor municipalităţii, tot au rămas câteva străzi care se vor realiza în 2019, deoarece constructorul nu a avut capacitatea tehnică şi forţa de muncă necesară pentru a executa lucrările.

“Noi am dat comenzi pentru execuţie lucrări, care vor fi finalizate în 2019: pe Strada Chişinăului, pe Strada Pietăţii, pe Strada Siret, pe Strada Vădeni şi pe Cezar Petrescu, unde va fi tot covor asfaltic. Şi mai sunt încă vreo 7 sau 8 străzi, dar constructorul nu a avut capacitatea tehnică de a asfalta atât de mult cât am solicitat noi. De asemenea, în primăvară lucrările vor continua pe toate aceste străzi şi vorbesc de covor asfaltic. La fel şi pe Strada Hipodrom. Sunt multe. Pe strada care leagă Şoseaua Viziru de Şantierul Naval şi iese în Dorobanţi prin faţa Şantierului Naval şi prin faţă pe la PIC, tocmai pentru a conecta zonele respective. Sunt foarte multe străzi pe care vrem să facem covor asfaltic. Calea Galaţi, bucata aceasta neterminată, inclusiv Strada Republicii de la Cuza până la pod, în zona supermarketului”, a explicat Dragomir.

De asemenea, pentru 2019 primarul a amintit şi faptul că s-a semnat contractul pentru asfaltări în cartierul Pisc, câştigătoare fiind societatea “Dalex” din Bucureşti.

“Aş vrea să subliniez un lucru pentru că oamenii nu au înţeles ceva şi vreau să clarific. Când spun Pisc, mă refer la toate străzile neasfaltate din zonele Pisc, Brăiliţa, Vidin, Progresul, străzi care sunt prezentate pe pagina Primăriei Municipiului ca neasfalatate. S-a lucrat în 2018 în Chercea şi s-au văzut aceste lucruri. Urmează să continue anul viitor. Am semnat şi contractul pentru asfaltarea străzilor din Călăraşi 4, Viziru, Buzăului, Radu Negru. Urmează să înceapă în forţă din primăvară acest lucru. Câştigătoare a fost societatea «Tancrad». De asemenea, am semnat contractul şi pentru Cartierul Lacu Dulce. Câştigătoare a fost societatea «Hidrosalt» din Bucureşti, care a primit ordin de începere a lucrărilor. Cu siguranţă, anul viitor, în tot Municipiul Brăila vom lucra pentru a pune covoare asfaltice. Chiar dacă ne costă mai mult, aceasta este soluţia optimă, cred eu”, a afirmat Dragomir.

 

Nemulţumirile primarului

Tot la capitolul asfaltări primarul Marian Dragomir a amintit faptul că prima firmă care s-a ocupat de asfaltări la nivelul Municipiului, “Micatis”, a avut probleme mari la început, ceea ce a condus la refacerea unor lucrări pe cheltuiala proprie, pentru că Primăria nu le-a decontat. Cu toate acestea, Dragomir s-a arătat mulţumit de cum lucrează în prezent “Tancrad”, punctând doar că societatea nu are suficienţi angajaţi pentru a face faţă tuturor cerinţelor municipalităţii.

Şi la lucrările de la Calea Galaţi, Dragomir a dorit să reamintească faptul că primul constructor nu şi-a respectat angajamentul ceea ce a condus la o întârziere foarte mare, însă că în prezent lucrurile sunt în grafic.

“La primul tronson, dacă ne referim la cel dintre Centru şi Bulevardul Independenţei, lucrările ar trebui să fie finalizate la sfârşitul perioadei de primăvară 2019. Iar dacă vorbim de partea a doua, Calea Galaţi, cealaltă bucată, conform contractului, până la sfârşitul anului. Acolo la Calea Galaţi în sectorul de la Ulmului până la ieşirea din Brăila s-a constatat că sub stratul de asfalt, drumul nu avea fundaţie şi covorul asfaltic a fost, în anii 70 - 80, când s-a asfaltat strada, amplasat direct pe pământ. Dacă acel constructor ar fi turnat fundaţie astăzi lucrările erau finalizate pe acel tornson, dar a fost nevoie exact ca la drumul către bac, de la sensul giratoriu Mircea Mălăeru, drumul către Galaţi până la trecere Bac Smârdan, să se facă fundaţia. Lucrarea se termină la finele anului viitor. Există şi bani în buget”, a explicat Dragomir.

Tot la capitolul minusuri, primarul a indicat faptul că lucrul pe şantierele deschise la nivelul oraşului nu s-a desfăşurat întotdeauna după placul celor din administraţie. Dragomir a vorbit totodată şi despre nemulţumirea sa privind orarul celor de la “Braicar” şi modul în care îşi fac graficele, lucru care a condus de multe ori la episoade în care foarte mulţi brăileni au stat în staţii minute bune, aşteptând după autobuze. Edilul-şef a apreciat totuşi că prin achiziţia celor 37 de autobuze noi, precum şi alte 15 care vor veni în 2019, dar şi proiectele privind achiziţia de 10 tramvaie noi, 17 autobuze electrice, problema transportului în comun s-ar putea îndrepta simţitor anul acesta. Dragomir a amintit şi despre greva angajaţilor de la “Braicar”, catalogând-o drept “o problemă reală”. Primarul a ţinut să sublinieze că în momentul de faţă societatea a plătit toate orele suplimentare prestate de şoferi.

Şi la capitolul salubrizare edilul-şef a recunoscut că nu întotdeauna lucrurile s-au mişcat aşa cum şi-ar fi dorit. Acesta a vorbit chiar de amenzi date operatorului “Braicata” pentru faptul că nu a ridicat gunoiul la timp, însă a avut reproşuri şi pentru cetăţenii care aleg să lase deşeurile pe stradă, lângă modulele noi unde se poate colecta selectiv. La societatea “ECO”, Dragomir s-a lăudat că deja au venit peste 200 de astfel de containere, din cele 600 contractate de Primărie. De asemenea, acesta a precizat că în 2019, societatea municipalităţii va avea maşini noi, un tractor, alte utilaje, o maşină de aspirat frunze şi va putea, printre altele, chiar să spele străzile cu o soluţie specială.

“Îmi doresc ca până la finalul anului viitor în tot oraşul să avem o colectare selectivă, pentru că Primăria va crea toate condiţiile, astfel încât să nu mai ajungem la acele discuţii vizavi de posibilitatea de a colecta sau nu selectiv. Mai departe dacă noi o vom face sau nu, ţine de fiecare dintre noi”, a punctat Dragomir.

Şi capitolul Sport ar putea intra tot la minusuri, având în vedere că finanţarea echipelor sportive a cam “scârţâit” în 2018. Edilul-şef nu a comentat prea mult subiectul, însă a precizat că Primăria va avea şi anul acesta sume în buget pentru a finanţa sportul în condiţii legale.

 

Chiriac despre «incompetenţe şi mizerii» în 2018

Preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac a precizat că din punctul său de vedere anul 2018 a fost unul bun, în care administraţia a reuşit să realizeze ce şi-a propus, în ciuda criticilor venite din partea opoziţiei. Acesta chiar a avut un comentariu ironic, precizând că are de gând să puncteze toate “incompetenţele şi mizeriile” pe care le-a făcut, plecând de la criticile pe care le-a primit în timpul anului, dar pe care nu şi le însuşeşte.

Chiriac a început lista de proiecte “bifate cu succes” vorbind despre mega-proiectul demarat de Guvernul PSD, privind podul suspendat peste Dunăre. Acesta a explicat că în 2018 s-a cam rezolvat partea birocratică şi că proiectul este înainte cu şase luni faţă de termenul stabilit pentru proiectare şi predare.

“Proiectul este depus la Ministerul Transporturilor prin CNAIR, deja s-au semnat o parte din autorizaţiile de construcţie, deja s-a făcut descărcarea de sit arheologic, etapele premergătoare sunt finalizate. Efectiv, deja se lucrează pe partea Jijilei, în primăvara anului 2019 se va lucra şi pe partea Brăilei. Eu cred că e cel mai mare proiect de infrastructură după Revoluţie încoace al ţării şi mă bucură foarte mult că este în judeţul Brăila. Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care cred în acest proiect. Şi cu siguranţă şi în anul viitor vom fi foarte aşezaţi şi vom urmări cu mare interes desfăşurarea lui, astfel încât să nu iasă din etapele preconizate şi semnate în contract. Suma este de peste 450 milioane euro, bani care vor intra efectiv în judeţul Brăila şi judeţul Tulcea. Unii încă mai speră la tunel, mai sunt şi brăileni care speră la tunel, ca şi colegii gălăţeni. Eu vă spun că podul se va face şi sperăm să trecem şi noi peste câţiva ani peste el”, a declarat Chiriac.

Şeful judeţului s-a lăudat şi cu asfaltările ce s-au făcut pe drumurile judeţene în 2018, considerând că este a doua cea mai mare realizare a administraţiei brăilene. Acesta a vorbit despre milioanele de euro venite prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2, pentru proiectele primăriilor din judeţ. De asemenea, a anunţat că intenţionează să îşi respecte promisiunea ca în 2020, la finalul mandatului să lase “moştenire” 300 km de covor asfaltic, din totalul de 605. Totodată, Chiriac a amintit şi de zeci de proiecte puse în aplicare prin cofinanţare în 2018 de UAT-uri şi CJ Brăila, precum şi faptul că s-a realizat un soft prin care se poate urmări online starea drumurilor din judeţ. Mai mult, Chiriac a bifat şi că în 2018 serviciul de întreţinere a drumurilor a devenit funcţional, ceea ce ajută enorm la deszăpeziri.

 

Sănătatea «la şi altele» în 2018, prioritară în 2019

Domeniul în care Chiriac a recunoscut că nu prea a strălucit în 2018 este Sănătatea, însă cu precizarea că a preferat să se concentreze pe drumurile judeţene, astfel că anul acesta ce se întâmplă la Spitalul Judeţean va reprezenta o prioritate. Chiriac a precizat că va schimba strategia în ceea ce priveşte spitalul, că va pune accent pe dezvoltarea acestuia şi transformarea într-o unitate care să se poată autosusţine. De asemenea, şeful CJ a vorbit şi despre viitoare investiţii.

“Avem deja câştigător şi este în execuţie partea de soluţie tehnică pentru a deschide secţia de Cardiologie şi Pediatrie. Cum avem soluţia şi partea de DALI aprobată, vom intra în execuţia efectivă. Concomitent cu achiziţia de mobilier medical şi nemedical şi cu angajarea de personal acolo unde mai trebuie pe cele două secţii foarte importante. În momentul acela, când va fi funcţională Spitalul va fi degrevat de două secţii şi vom începe efectiv şi partea de reabilitare a Corpului A”, a declarat Chiriac, cu precizarea că şi pentru Corpul B se vor realiza studii privind reabilitarea, chiar dacă va fi puţin mai complicat deoarece este o clădire istorică. La Corpul A, Chiriac a vorbit despre schimbarea sistemului de alimentare cu energie electrică, dar şi achiziţia de echipamente medicale noi cu sprijin de la Ministerul Sănătăţii.

“Prioritară în 2019 va fi Sănătatea. Să închidem efectiv o mare parte a investiţiilor de acolo. Vă spun că blocul operator are termen 15 ianuarie, dar el va fi funcţional - pentru că mai trebuie făcute câteva probe -, undeva în februarie - martie 2019. Dar vom avea un bloc operator nou-nouţ. O să avem şi partea de sterilizare pentru că vorbim de infecţii nosocomiale şi de circuit. Pentru că nu ne pricepem la partea de circuite, şi pentru că cea mai în măsură este Direcţia de Sănătate Publică să ne dea circuitul şi pentru acel lift care leagă ATI-ul de Blocul Operator. În momentul în care avem soluţia, sunt bani în bugetul de dezvoltare şi o să facem şi acel lift. Pentru că trebuie o expertiză făcută de experţi care cunosc aceste lucruri”, a mai completat Chiriac, amintind printre altele şi de faptul că spitalul trebuie să îşi gestioneze mai bine achiziţia de medicamente, astfel încât să nu mai apară situaţii când bolnavii nu pot primi tratamentul necesar.

Sursa citată a mai amintit şi că se va încerca atragerea de medici tineri prin punerea la dispoziţie a apartamentelor realizate special, însă numai după ce locuinţele vor fi în stare perfectă şi vor putea fi predate “la cheie”.

“Deci vom continua să fim «incompetenţi» în tot ceea ce înseamnă proiecte de dezvoltare ale judeţului şi vă spun că «mizeriile» acestea nu sunt pentru mine, sunt pentru toţi locuitorii oraşului şi judeţului Brăila”, a conchis Chiriac, făcând din nou o trimitere ironică la ceea ce el înţelege prin realizări, în timp ce reprezentanţii opoziţiei aleg doar să critice.




Categorie articol: 

Comentarii