Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Dovezile incompetenţei din Primărie

* actele arată că Ţigău Constantin a încasat o sumă consistentă după expropriere * în aceleaşi documente apare un nume nou: Florica Ţigău, care a încasat bani în numele lui Anton Mircea, decedat în 1986 * date noi furnizează şi Certificatul de moştenitor nr.1143/1974, ţinut secret până acum * DAPT a intrat în posesia acestor acte printr-o adresă oficială către Compania de utilităţi "Dunărea", deţinătoarea arhivei fostului IJGCL * Juriştii Primăriei nu au făcut acest demers simplu pentru a construi o apărare serioasă în instanţă * cu aceeaşi indiferenţă au tratat în proces şi subevaluarea terenului

Surprizele se ţin lanţ în dosarul nr. 3604/196/2009 privind litigiul dintre Constantin Ţigău şi Primărie, având ca obiect revendicarea a 235 mp din piaţa Concordia. Reamintim că săptămâna trecută am prezentat detaliat maniera jalnică în care Primarul şi Consiliul Local Municipal au fost reprezentaţi în instanţă de trioul de jurişti Iorga- Pamfil-Constantin. Am scris atunci că dovezile cu care se putea câştiga acest proces erau lesne de obţinut, dar cu toate acestea NICIUNA n-a ajuns în instanţă. Motivul? Incompetenţă! Neglijenţă în serviciu! Blat! Sunt singurele posibile explicaţii ale inacţiunii de care au dat dovadă cei trei. Dezvăluirile din ziar nu au rămas însă fără efect. Astfel, Direcţia de Administrare a Pieţelor şi Târgurilor (DAPT) Brăila, parte în procesul intentat Primăriei şi Consiliului Local Municipal s-a autosesizat din ziar şi prin adrese oficiale a solicitat Companiei de Utilităţi "Dunărea" - deţinătoarea arhivei fostului IJGCL - copii ale documentelor aflate în arhiva acestei unităţi referitoare la exproprierea conform Decretului 76/1985. Exact cum anticipam, familia Ţigău a primit bani - şi nu puţini - pentru exproprierea pentru cauze de utilitate publică. De această dată însă, DAPT a intrat în posesia DOVEZII că Ţigău Constantin Doru a încasat bani la expropriere. Altfel spus, NU a fost privat de un bun proprietate, "ÎN ABSENŢA ORICĂREI DESPĂGUBIRI", aşa cum a reţinut instanţa de judecată, aplicând în consecinţă prevederile Curţii Europene a Drepturilor Omului, în defavoarea legii speciale române, potrivit căreia Ţigău nu mai avea dreptul să ceară nimic. Mai precis, Anton Mircea Ţigău şi fiul său Constantin Doru Ţigău au primit 47.873 lei pentru exproprierea imobilului din str. Ghioceilor nr.2, ceea ce la nivelul anilor '80 constituia o sumă importantă de bani. În plus, familiei i s-a repartizat un apartament din fondul de stat.

Cine-i Ţigău Florica?

Documentul din 1987 din arhiva fostului IJGCL (foto în facsimil) dezvăluie un aspect şi mai surprinzător. Cei 47.873 lei au fost încasaţi astfel: Constantin Doru Ţigău - 35.904 lei, reprezentând 3/4 din întreaga sumă, iar pentru Anton Mircea Ţigău a încasat banii, atenţie!, o anume Florica Ţigău. Ea a semnat că a primit 11.969 lei, reprezentând 1/4 din suma cuvenită în urma exproprierii. De unde au rezultat aceste cote? Din Certificatul de moştenitor nr.1143/1974 de pe urma defunctei Elena Ţigău, soţia decedată a lui Anton Mircea, proprietara de drept, încă de pe vremea când era necăsătorită, a terenului de 235 mp. Aşadar, DAPT a scos la lumină încă un document care nu se află în dosarul de la instanţă. Mai exact, în dosarul nr. 3604/196/2009 apare doar o referire la certificatul de moştenitor de mai sus, într-un referat de expropriere, dar o copie a documentului lipseşte cu desăvârşire. Cu alte cuvinte, s-au depus la dosar doar actele care erau în favoarea revendicatorului Constantin Doru Ţigău. Cu ce schimbă datele problemei apariţia Certificatului de moştenitor nr.1143/1974? Păi, le schimbă deoarece Constantin Doru Ţigău a moştenit cota de 3/4 din teren, iar 1/4 i-a revenit tatălui său, care a decedat în 1986. Da, dar în 1987, în numele său încasează banii cuveniţi în urma exproprierii această Florica Ţigău. Cu alte cuvinte, este posibil ca această femeie să fi fost a doua soţie a lui Anton Mircea şi să-i fi moştenit cota de 1/4. În aceste condiţii, afirmaţia din hotărârea judecătorească de la fond că certificatul de deces al tatălui este suficient pentru a dovedi calitatea de moştenitor UNIC a lui Constantin Ţigău pică. Aşadar, apariţia acestei Florica Ţigău face imperios necesară studierea Certificatului de moştenitor de după decesul lui Anton Mircea. Ei bine, acest document NU EXISTĂ la dosarul cauzei şi nu se face nicio referire la el.

În lumina noilor dovezi scoase la iveală de DAPT- actul care atestă primirea unei sume consistente în urma exproprierii, Certificatul de moştenitor nr. 1143/1974, precum şi descoperirea unei noi persoane, Florica Ţigău, îndreptăţită la succesiunea după moartea lui Anton Mircea - introducerea unei cereri de revizuire la hotărârea instanţei de retrocedare a celor 235 mp a devenit certă.

04concor3
În facsimil, dovada faptului că familia Ţigău a primit despăgubiri consistente în 1987

Subevaluarea terenului - o nouă "scăpare" a juriştilor Primăriei

O eroare impardonabilă care miroase urât dinspre Departamentul Juridic al Primăriei este şi inacţiunea de care s-a dat dovadă în ceea ce priveşte evaluarea celor 235 de mp din Piaţa Concordiei. Astfel, în acţiunea depusă la instanţă, Constantin Ţigău, prin mandatar, indică "după preţuirea proprie" o valoare de 50.000 lei (500 milioane lei vechi). Ce se ascunde în spatele acestei subevaluări? Ei bine, surse judiciare ne-au informat că potrivit Art. 282 indice 1 din Codul de Procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă pentru cereri ce au ca obiect bunuri imobile în valoare de până într-un miliard de lei vechi. Mai pe înţelesul tuturor, acţiunea în revendicare pentru un imobil evaluat la 500 de milioane lei vechi se judecă la Judecătorie şi Tribunal, deci la Brăila, în vreme ce pentru un imobil de peste un miliard, judecata este supusă şi apelului, ajungând în recurs şi la Curtea de Apel Galaţi. Aşadar, alde Ţigău şi mandatarii au vrut musai să se judece cât mai repede şi NUMAI la Brăila. Cum puteau contracara Pamfil, Iorga şi Constantin Georgiana acest "aranjament"? Foarte simplu! Anul trecut, cu câteva luni înainte de judecata procesului, Corpul Experţilor Tehnici din România la solicitarea Camerei Notarilor Publici a reactualizat preţurile de referinţă pentru apartamente şi terenuri, în funcţie de care se vor taxa tranzacţiile. Noile preţuri, mai scăzute cu 15-20% faţă de 2008, au fost făcute publice în ziarul "Obiectiv" la începutul anului trecut. Astfel, potrivit experţilor, terenul din Piaţa Concordia valora 700 lei/mp, deci 235 mp trebuia evaluaţi la 1,445 miliarde lei vechi. Altfel spus, dosarul nr.3604/196/2009 nu s-ar fi judecat doar la Brăila, ci ar fi ajuns şi la Curtea de Apel Galaţi, iar judecătorii de-acolo poate vedeau altfel lucrurile, chiar şi fără dovezile noi apărute abia acum. Concluzionând, inacţiunea lui Iorga Stoian, secretarul Primăriei, Angelica Pamfil, directorul Direcţiei Juridice şi Constantin Georgiana, consilier juridic, a adus prejudicii certe Primăriei şi Consiliului Local Municipal, constând în plata cheltuielilor de judecată, dar şi în pierderea unei bucăţi importante din Piaţa Concordia. Vom reveni.

Istoria celor 235 de metri pătraţi

În august 1939, Elena Ceaprazi a cumpărat de la Cristina şi Nicolae Petcu un teren de 386 m.p. situat pe str. Concordiei nr. 2 fost 4 (documentul există la dosar). În februarie 1940, are loc căsătoria între Elena Ceaprazi şi Ţigău Anton - Mircea, dovedită printr-o adresă de la Biroul Stare civilă. În septembrie 1946 se naşte Constantin Ţigău. La un moment dat, Elena Ţigău pierde cumva 151 de mp din cei 386 mp în favoarea soţilor Tinca şi George Munteanu, dar rămâne coindivizară cu aceştia. Cum au ajuns cei 151 de mp în stăpânirea soţilor Munteanu nu se ştie, deoarece nu există niciun document depus la dosar. Există, în schimb, un contract de vânzare-cumpărare prin care această suprafaţă ajunge în proprietatea soţilor Eana şi Alexandru Munteanu, care urmau "să stăpânească terenul în indiviziune cu Ţigău Elena", după cum se afirmă în documentul autentificat în septembrie 1971. În 1974, Elena Ţigău moare, potrivit certificatului de deces anexat la dosar. Nu este în schimb niciun certificat de moştenitor, ci doar o referire la un asemenea act, dintr-un referat de expropriere, potrivit căruia Ţigău Anton - Mircea şi Ţigău Constantin - Doru "deţin suprafaţa indiviză de 235 mp" situată pe str Ghioceilor nr. 2. Prin Decretul 76/1985 urmează exproprierea, cei doi - tată şi fiu - figurând într-un tabel la poziţia 51, 52. În mai 1986, Ţigău Anton Mircea moare, certificatul de deces aflându-se la dosar. Cel puţin ciudat, NU EXISTĂ niciun certificat de moştenitor din care să rezulte negru pe alb că Ţigău Constantin - Doru, fiul decedatului, ar fi acceptat moştenirea sau ar fi unicul succesor în drepturi.




Comentarii