Neglijenţă crasă şi incompetenţă la departamentul juridic al Primăriei! Şi nu o spunem doar noi pentru că, de data aceasta, subscrie ideii chiar Judecătoria Brăila, care a respins cererea de revizuire a sentinţei privind retrocedarea în natură a lotului de 235 mp din Concordia către revendicatorul Ţigău. Instanţa şi-a motivat decizia spunând că omiterea invocării de către echipa de apărători a Primăriei a unor acte esenţiale în apărarea intereselor autorităţii locale (vă aduceţi aminte, cu siguranţă, de certificatul care dovedea că Ţigău nu este unic moştenitor sau tabelul cu despăgubirile acordate de comunişti familiei Ţigău în compensarea exproprierii!) nu constituie un motiv pentru a-şi revizui decizia de reîmproprietărire a lui Ţigău. Cu alte cuvinte, nu e problema instanţei că echipa municipalităţii nu şi-a făcut treaba. Astfel, într-un mod cât se poate de limpede, instanţa a confirmat ceea ce ziarul nostru a afirmat încă de anul trecut, şi anume că procesul (de altfel şi singurul vizând o bucată din Piaţa Concordia, întrucât toate celelalte retrocedări în natură pe amplasamentul pieţei s-au făcut prin simpla semnătură a primarului Constantin Sever Cibu) a fost pierdut numai şi numai din cauza proastei reprezentări a interesului municipalităţii în lupta cu revendicatorul Constantin Ţigău. Dacă a fost sau nu rea voinţă din partea echipei care a reprezentat Primăria în această speţă (este vorba de duo-ul Angelica Pamfil - şefa juriştilor municipalităţii şi Iorga Stoian, fostul secretar general al Primăriei, proaspăt pensionat) se aşteaptă un răspuns din partea procurorilor anticorupţie, care au în lucru un mega-dosar legat de întreg cazul Concordia. Dar un lucru este foarte clar: "prestaţia" jalnică a departamentului juridic şi a secretariatului general al Primăriei ne-a costat pe toţi o bucată din averea publică, context în care se ridică întrebarea "VOR PLĂTI CEI CARE SE FAC VINOVAŢI?"
Pe scurt, suprafaţa de 235 mp era parte în indiviziune a unui teren un pic mai mare, în suprafaţă de 386 mp, din care deja fuseseră retrocedaţi (prin dispoziţie a fostului primar Constantin Sever Cibu) 151 mp. Aşadar, era de aşteptat ca solicitarea moştenitorului Ţigău să nu întâmpine mari dificultăţi în soluţionare. Şi chiar aşa a şi fost: în 8 luni de la depunerea cererii în instanţă, cu tot cu vacanţa judecătorească plus greva magistraţilor, cazul a fost soluţionat în favoarea revendicatorului Constantin Ţigău. Ba s-a ajuns la executarea silită a municipalităţii pentru acest lot de 235 mp. Ca informaţie suplimentară, deşi a avut ocazia să revendice terenul prin intermediul unei legi speciale (nr. 10/2001) privind regimul juridic al imobilelor naţionalizate sub regimul comunist, petentul - Constantin Ţigău, s-a trezit târziu şi a ales calea comună prevăzută de Codul Civil pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Dar chiar şi aşa, a câştigat fără prea mari bătăi de cap pentru simplul motiv că nu s-a găsit nimeni în tot aparatul juridic al Primăriei să-i aducă nişte contraargumente valabile în faţa instanţei. Astfel, bărbatul a susţinut în faţa instanţei că este unicul moştenitor al terenului de 235 mp ce a aparţinut Elenei Ţigău, (fostă Ceaprazi), mama reclamantului. Numai că, în urma unei anchete realizate de "Obiectiv Vocea Brăilei", au apărut elemente noi în favoarea municipalităţii pe care, din păcate, aceasta din urmă nu le-a utilizat în apărare în procesul cu Ţigău. De exemplu, s-a descoperit că familia Ţigău a primit bani cu titlu de despăgubire la momentul exproprierii pentru cauze de utilitate publică, informaţie care răsturna complet datele problemei: Anton Mircea Ţigău şi fiul său, Constantin Doru Ţigău, au primit 47.873 lei pentru exproprierea imobilului din str. Ghioceilor nr. 2, ceea ce, la nivelul anilor '80, constituia o sumă importantă. În plus, familiei i s-a repartizat un apartament din fondul de stat. Ba mai mult, în ecuaţia "Concordia" a intrat şi mama vitregă a revendicatorului - Florica Ţigău, cea de a doua soţie a lui Anton Mircea Ţigău (seniorul), care de altfel a avut drept de moştenire în urma decesului lui Ţigău senior. Cu alte cuvinte, era evident falsă afirmaţia că "juniorul" Constantin Doru Ţigău ar fi unicul moştenitor al lotului de 235 mp. Credeţi cumva că aceste argumente au fost invocate în apărare de către duo-ul Pamfil&Iorga? Ei bine, nu!
De ce n-aţi prezentat de la început aceste dovezi?
Tocmai acest aspect l-a sesizat şi Judecătoria Brăila la momentul în care s-a trezit cu cererea formulată de Administraţia Pieţelor, condusă la vremea aceea de Simona Drăghincescu, privind revizuirea sentinţei favorabile a lui Ţigău. De altfel, fără eforturile Simonei Drăghincescu nu s-ar fi ajuns nici la cererea de revizuire, iar Ţigău n-ar fi fost deranjat absolut deloc în afacerea sa, încununată cu succes prin vânzarea către, celebrul de acum, Simion Cloşcă. Din păcate, instanţa a respins acţiunea Pieţelor, care invocase în favoarea revizuirii toate argumentele de mai sus (familia Ţigău a fost despăgubită, Constantin Doru Ţigău nu era unic moştenitor, iar terenul şi bunurile de pe acesta, retrocedate în natură, sunt bunuri publice). Dar interesant de punctat sunt chiar aprecierile indirecte ale instanţei cu privire la "prestaţia" echipei care a apărat în procesul cu Ţigău interesele municipalităţii. Deşi nu a făcut o nominalizare clară, este evident că actorii principali sunt Angelica Pamfil ca Director al Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei şi Iorga Stoian, fostul secretar general al instituţiei. Ar fi stat cu uşurinţă în puterea celor doi să procure documentele despre care aminteam mai sus şi să le prezinte instanţei. Şi nu vă închipuiţi că ar fi trebuit o muncă titanică pentru a intra în posesia acelor acte, pentru că puteau fi obţinute printr-o simplă adresă către fosta Regie de apă-canal din subordinea Primăriei, actuala Companie de Utilităţi Publice Dunărea, deţinătoarea arhivei cuprinzând documente legate de exproprierile făcute de comunişti în municipiul nostru. La fel cum o simplă adresă către Arhivele Naţionale rezolva şi problema certificatului ce dovedea că Ţigău nu este unic moştenitor pentru că intervenea în ecuaţie şi mama lui vitregă, Florica Ţigău.
"Acest tabel nominal (este vorba despre tabelul din care reieşea că familia Ţigău a fost despăgubită după expropriere şi care era cuprins în arhiva fostei Regii apă-canal n.r.) putea fi depus de către intimata Municipiul Brăila prin Primar cu ocazia judecării fondului cauzei nr. 3604/196/2009 (dosarul de revendicare iniţiat de Constantin Ţigău - n.r.) şi a recursului declarat în cauză, neexistând nicio dovadă a unei indisponibilităţi de prezentare a acestui înscris. (...) Orice susţineri privitoare la imposibilitatea prezentării acestui înscris cât şi a dovezii primirii despăgubirilor nu subzistă, aceste înscrisuri putând fi prezentate la fondul cauzei", se arată în motivarea respingerii cererii de revizuire.
"Vom face recurs!"
"Calea de atac a revizuirii bazată pe înscrisuri noi este o cale extraordinară, care implică existenţa unor motive mai presus de voinţa părţilor ce le-au împiedicat să prezinte aceste înscrisuri. Nu este admis ca această cale de atac să se transforme într-un apel deghizat, care să ducă la reanalizarea unei situaţii consfinţite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ce a constituit «un bun» în patrimoniul unei părţi conform accepţiunii Protocolului nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (...) În prezenta cauză acţiunea formulată de revizuientă (Administraţia Pieţelor - n.r.) este un veritabil apel deghizat, înscrisurile noi, deşi nedepuse la fondul cauzei din motive neimputabile revizuientei, nu sunt de natură a proba o altă situaţie de fapt, diferită de cea pe care pârâtele de la judecata fondului (adică Municipiul Brăila prin Primar - n.r.) o puteau proba prin prezentarea tabelului nominal (...) şi a dovezii plăţii sumelor cuvenite celor două persoane cu titlu de despăgubiri", mai spune Judecătoria Brăila ca motive pentru respingerea cererii de revizuire. De precizat că decizia instanţei poate fi atacată. "Deocamdată, nu ni s-a făcut comunicarea cu privire la decizia motivată a Judecătoriei Brăila privitor la cererea noastră de revizuire a sentinţei din dosarul cu revendicatorul Constantin Ţigău. Dar vom merge, fără discuţie, pe calea recursului în interiorul termenului de 15 zile pe care îl avem în mod legal la dispoziţie de la data comunicării", a dat asigurări actualul director al Administraţiei Pieţelor, Costică Bălan.
Ca o concluzie, se poate afirma că, dacă ar fi fost prezentate aceste documente încă din cursul procesului cu Ţigău, alta ar fi fost decizia instanţei. Pe când aşa, Primăria a pierdut terenul cu "dreptatea în mână" doar pentru că a mizat pe competenţa funcţionarilor din propriul aparat cu atribuţii în a apăra interesul public. Vom reveni.
Principalul beneficiar? Simion Cloşcă
Reamintim faptul că până la această dată au fost retrocedate şi au ajuns în proprietatea şi administrarea lui Simion Cloşcă 3 loturi de teren pe amplasamentul Pieţei Concordia: 988 mp şi 151 mp retrocedaţi direct prin decizie a fostului primar PNL-ist Constantin Sever Cibu, actualmente senator UNPR şi încă 235 mp predaţi prin executare silită în baza unei decizii a instanţei favorabilă revendicatorului Constantin Doru Ţigău. De menţionat că pe rolul Curţii de Apel Galaţi mai figurează un litigiu ce vizează o bucată de teren de 390 mp, aflată practic în continuarea celor 3 loturi menţionate anterior şi la intersecţia străzilor Griviţa şi Ghioceilor. Cauza a ajuns pe rolul instanţei gălăţene după ce la Brăila i s-a dat câştig revendicatorului. Deocamdată, procesul este suspendat, dar dacă se va pierde şi această cauză, Administraţiei Pieţelor îi va mai rămâne să administreze în Piaţa Concordia mai puţin de 2.600 mp comparativ cu cei aproximativ 4.300 mp, cât a avut înainte de retrocedări. În final, aşa cum am mai spus, terenurile retrocedate au ajuns prin acte de vânzare-cumpărare la Simion Cloşcă. Este vorba despre un lot de 988 mp pentru care, oficial, s-a achitat suma de 18 miliarde de lei vechi şi încă 151 mp pentru care Cloşcă a plătit 1,5 miliarde lei vechi. Şi lotul de 235 mp a fost cumpărat tot de Cloşcă, însă valoarea tranzacţiei a rămas, deocamdată, secretă.
