Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Domnului prof.univ.dr. Ionel Cândea, membru al Academiei Române, manager al Muzeului

Am decenţa să nu mă consider un intelectual. De altfel, nu sunt singurul ziarist care are bunul simţ să gândească astfel. Nu te poţi considera intelectual, indiferent câte facultăţi ai absolvit, dacă nu ai citit biblioteci pline cu cărţi de toate genurile şi dacă nu ai scris cel puţin un volum apreciat de criticii din domeniul respectiv, editat de o editură recunoscută pe plan naţional, pe banii ei şi nu ai tăi. Asta este părerea mea şi nu am pretenţia ca toată lumea să fie de acord cu mine. Dar a face parte dintre intelectualii României de azi nu înseamnă automat că eşti un om moral. Deşteptăciunea nu face casă bună întotdeauna cu moralitatea, cu gândirea liberă, exprimată ca atare, indiferent că deranjezi potentaţii zilei, cu modestia în raport cu ceilalţi oameni, care nu au primit de la Dumnezeu acest har. Din nou, este părerea mea: ca să citeşti mult, ca să înţelegi ce citeşti, ca să scrii şi să transmiţi trăiri, sentimente legate de personaje imaginare sau personalităţi reale care au făcut istorie, îţi trebuie har de la Dumnezeu. Or, acest dar minunat implică automat smerenie. În acest context, aroganţa, autosuficienţa, sfidarea faţă de noi, ceilalţi, “prostimea”, “inculţii”, “nevolnicii”, din partea unui intelectual de talia lui Ionel Cândea, prof.univ.dr., membru al Academiei Române, managerul Muzeului de când îl ştiu, mi se pare un păcat strigător la cer. De la înălţimea deşteptăciunii sale, Ionel Cândea consideră că noi, toţi ceilalţi, ar trebui să-i fim recunoscători că de peste 20 de ani păstoreşte Muzeul Brăilei, dar n-a crescut niciun vlăstar tânăr la umbra lui. Acest Ionel Cândea vorbeşte despre milioanele de lei din bugetul judeţului, ca şi când ar fi din buzunarul lui propriu, ca şi când membrii Consiliului de Administraţie, consilierii judeţeni, preşedintele CJ, noi, cetăţenii, până la urmă, n-avem niciun drept nici măcar să întrebăm, darămite să punem sub semnul îndoielii deciziile sale de somitate. Atitudinea prof.univ.dr. Ionel Cândea este ca şi când Muzeul Brăilei s-ar autofinanţa. Nu se autofinanţează! Dar măcar Editura Istros? Dar Revista Istros a văzut-o cineva? Ce tiraj are, cum arată? Măcar, pe protocol, la Consiliul Judeţean sunt trimise nişte exemplare? Cât costă? Îşi scoate cheltuielile? Dar Librăria Istros, cum merge? E pe plus sau măcar pe zero? După ce criterii sunt selectaţi autorii? Vai, ce tupeu pe mine să pun asemenea întrebări! Ce tupeu pe mine să consider una dintre cele mai importante instituţii de cultură din Brăila ca fiind una ermetică, încremenită, deschisă doar unui număr restrâns de persoane, personalităţi, ultraintelectuali deştepţi. Dar cu moralitatea cum rămâne, stimate domnule prof.univ.dr. Ionel Cândea? Ne puteţi spune, de exemplu, cum v-aţi împăcat cu fostul preşedinte al CJ, Gheorghe Bunea Stancu? O istorie “sulfuroasă” ar spune unii... La fel ca asta cu concursurile anunţate în Jurnalul Naţional... În ceea ce ne priveşte, în nimicnicia noastră de ziar de provincie, am înţeles, în sfârşit, că nu ne ridicăm la valoarea dvs. şi a oamenilor, gen Dorian Rais, pe care-i păstoriţi. Suntem prea proşti ca să scriem despre activităţile derulate sub atenta dumneavoastră îndrumare la Muzeul Brăilei. Aşa că, rămâneţi cu bine!




Categorie articol: 

Comentarii