Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Doi studenţi din Norvegia au făcut «magie» la o şcoală din Chercea

Încă un exemplu pozitiv pentru brăileni venit din partea studenţilor şcolii private de arhitectură din Norvegia - Bergen School of Architecture (BAS). Este vorba despre un proiect simplu şi la obiect, ce are în prim-plan schimbarea aspectului Şcolii Gimnaziale nr. 22 "Radu Tudoran" din cartierul Chercea. Goda Luksaite (25 de ani, din Lituania) şi Anton Huhn (25 de ani, din Suedia), asemenea celor doi norvegieni Karl Emil Sodergren şi Sebastian Uthaug care s-au arătat interesaţi de clădirile comuniste din perioada 1960 - 1989, au venit în Brăila în perioada 24 aprilie - 4 mai cu un alt proiect, parte a cursului de master "Laboratorul Brăila", iniţiat de arhitectul brăilean Cristian Ştefănescu. În perioada 1 - 3 mai, Goda şi Anton au lucrat singuri la cele trei porţi de acces pe care şcoala din Chercea le are şi au încercat să le schimbe design-ul, fără a folosi elemente din afara construcţiilor iniţiale. Totodată, ajutaţi de elevi, angajaţi ai instituţiei şi câţiva locuitori ai cartierului au curăţat terenul şcolii şi au deschis calea către un spaţiu verde care până atunci zăcea închis şi era nefolosit. Ideea de bază a proiectului celor doi se referă la integrarea activă a comunităţii într-un asemenea demers şi sublinierea faptului că se pot realiza foarte multe schimbări arhitecturale cu un minim efort financiar şi folosind doar materiale deja existente. Cei doi viitori arhitecţi au vizitat redacţia ziarului "Obiectiv - Vocea Brăilei" chiar cu câteva ore înainte de a pleca înapoi în Bergen pentru a se ocupa de partea a doua a proiectului lor. "În total sunt 9 proiecte în cadrul cursului «Laboratorul Brăila» iar noi doi am ales să lucrăm la Şcoala «Radu Tudoran» din Chercea. Ideea este că şcoala are trei porţi şi toate erau închise înainte. Noi am încercat să le facem un fel de intrare deschisă permanent. Ideea de bază a tuturor acestor proiecte este aceea de a analiza diferite situaţii din Brăila şi de a prezenta perspectiva unei persoane din afara comunităţii şi a ţării asupra lor. Încercăm să împărtăşim acea viziune. Spre exemplu, în incinta şcolii există o grădină care ni s-a părut extrem de frumoasă, însă era nefolosită. Atunci când pui problema unor resurse minimale este interesant să abordezi astfel de chestiuni. Să pui în valoare lucruri care până acum nu erau folosite la adevărata capacitate", a declarat Goda. "Am lucrat timp de 3 zile şi am construit porţi noi pentru şcoala din Chercea. Am încercat să deschidem spaţiul respectiv şi să facilităm accesul într-o zonă care nu prea era folosită înainte. Este vorba de o grădină pentru copii", a completat Anton.

"Întregul proiect pe care îl avem se referă la implicarea comunităţii"

Atât Goda cât şi Anton s-au arătat extrem de mulţumiţi de faptul că pe durata în care au lucrat la schimbarea aspectului şcolii din Chercea foarte mulţi dintre copiii care învaţă acolo, dar şi profesorii s-au implicat şi le-au venit în ajutor. Cei doi au explicat că îşi bazează întregul demers pe ideile şi dorinţele celor care urmează să beneficieze de pe urma proiectului lor. Studenţii la arhitectură au mai precizat că pentru a lucra la porţile şcolii au reuşit să aducă din Norvegia câteva scule, însă s-au bucurat şi de ajutorul venit din partea brăilenilor din Chercea care le-au împrumutat un aparat de sudură. "Acum când ne vom întoarce în Bergen, vrem să ne gândim la câteva variante de îmbunătăţire pentru această şcoală. Am vorbit cu profesorii, dar nu numai. Am stat de vorbă până şi cu omul de serviciu, bineînţeles şi cu elevii de acolo. Am vrut să auzim ce îşi doresc ei pentru şcoala unde studiază. Urmează să le analizăm opiniile şi să venim în viitorul apropiat cu o propunere pentru şcoală, precum şi idei pe care le-ar putea implementa. Unele le vom face noi, dar ideea generală este de a se implica. De asemenea, pot prezenta ideile municipalităţii şi să încerce să obţină o finanţare", a mai completat Anton. Întrebaţi de ce au ales tocmai această şcoală, cei doi s-au amuzat menţionând că aceeaşi întrebare au primit-o iniţial şi din partea conducerii insituţiei. "În prima noastră vizită în Brăila din luna aprilie, am vizitat 8 - 9 şcoli. Le-am comparat şi am ales-o pe aceasta. Aici a fost o situaţie deosebită. Faptul că şcoala se află într-un cartier, practic joacă rolul unui fel de spaţiu public, cel puţin pentru copii. Cei mici care locuiesc în cartier vin acolo mereu pentru a se juca. Curtea şcolii e folosită deseori ca teren de fotbal în special în weekend", a declarat Goda. De asemenea, aceasta s-a arătat extrem de dezamăgită de faptul că în apropierea şcolii se află un teren verde unde locuitorii aruncă deşeuri menajere. Goda a afirmat că aşa cum au reuşit să cureţe curtea şcolii alături de copii, la fel s-ar putea întâmpla şi în afara acesteia.
Printre posibilele viitoare propuneri pe care cei doi studenţi le-ar putea prezenta conducerii şcolii şi municipalităţii se numără: curăţarea gunoiului din acea zonă, transformarea grădinii din curtea şcolii într-o zonă publică a cartierului, modificarea atelierului şcolii într-o sală de sport sau realizarea unui teren de atletism. Goda şi Anton au precizat că se vor întoarce cel mai probabil, la vară, alături de ceilalţi cursanţi.

Directorul Şcolii nr. 22, mulţumit de iniţiativa studenţilor din Bergen

Daniela Dobrotă, directorul Şcolii Gimnaziale "Radu Tudoran" s-a arătat foarte deschisă colaborării cu cei doi studenţi în cadrul BAS din Norvegia. Aceasta a declarat că este curioasă în privinţa propunerilor venite din partea tinerilor. "Mie mi s-a părut foarte bună iniţiativa. În primul rând angrenează atât elevii cât şi cadrele didactice. Copiii au primit, evident, cu mare bucurie iniţiativa. Ei sunt dornici de aşa ceva. Vor ca lucrurile să se schimbe, să se întâmple ceva nou. Acum, vrem să vedem ce se întâmplă în continuare. Dar iniţiativa este bună. I-am primit cu braţele deschise şi suntem încântaţi de ce se întâmplă", a declarat Dobrotă. Totodată, aceasta a ţinut să îşi manifeste surprinderea că o fată de 25 de ani a reuşit să taie şi să sudeze porţile de una singură.

Brăila, studiu de caz în 9 proiecte ale norvegienilor

"Laboratorul Brăila" (Brăila Laboratory - In search of architectural approaches within a shrinking city") este un curs de master iniţiat în ianuarie 2015 la BAS, de arhitectul Cristian Ştefănescu. Cursul abordează interdisciplinar o problemă importantă astăzi pentru oraşele europene şi are ca studiu de caz oraşul Brăila. Din echipa de îndrumare mai fac parte un artist italian - Andrea Spereafico, un arhitect francez - Guillaume Eckly şi două arhitecte din România specializate în urbanism - Angelica Stan şi Cătălina Ioniţă. Cursul se bazează pe înţelegerea contextului local şi pe creativitatea locuitorilor ca având potenţial de îmbunătăţire a vieţii în oraş. Pe lângă proiectul "Brăila Box" a lui Karl Emil Sodergren şi Sebastian Uthaug privind 11 clădiri comuniste din perioada 1960 - 1989 şi cel legat de schimbarea design-ului Şcolii 22 al lui Anton Huhn şi Goda Luksaite ar mai trebui menţionate alte 7 demersuri: Tipologia cartierului Chercea (Winnie Sanna Sahara Westerlund şi Patricia Miho Tsunoushi), Parcul Chercea (Frede Vik şi Tiina Jihanna Teras), Insula Mică a Brăilei (Siri Borten), Curtea blocului în cartierul Obor (Jessica Chang şi Martin Hauge), Vadul Griviţa (Illyrian Atdhe Belegu), Părculeţul din Împăratul Traian (Rune Andre Nautvik) şi Faleza Dunării (Wei-Hsiang Tseng).
De precizat că Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti intenţionează să dezvolte această iniţiativă printr-un program de cooperare cu Bergen School of Architecture finanţat cu Grant SEE.

 




Categorie articol: 

Comentarii