Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Doctrina, spaima politicii româneşti

E o realitate care, prin simpla ei constatare, radiază de cinism şi imbecilitate. Să aranjăm încă o dată piesele pe masă: PSD-ul bate apa-n piuă, mixând resentimentar pe aceeaşi placă etatistă iliesciană; târând în sacoşă cadavrul secţionat al unui prestigiu de mult intrat în putrefacţie, PNL-ul - deşi deviat spre "stânga" - bălteşte într-o grotescă opacitate; PDL-ul, în afară câtorva politicieni dreptaci de rasă, doarme-n şanţ, captiv într-o bâlbâială doctrinară rudă cu apolitismul. Aşadar, într-un asemenea coteţ politic, cum să nu te scobeşti în nas la auzul cuvântului "doctrină"?

Trebuie să ne intre odată în cap: fumul post-comunist în care este învăluit mediul politic românesc nu se va risipi decât printr-o infuzie puternică de Doctrină - adică, de strategie politică. Nimic nu se face fără Strategie! Iar strategia înseamnă Gândire, deci Responsabilitate. Ştiu, sună populist, ca o reclamă la credite bancare, dar ăsta e adevărul! Traseismul, minciuna, gargara populistă, lichelismul, clientelismul sau nepotismul nu reprezintă emanaţiile esenţiale ale politicului, ci sunt excrescenţele tumorale ale lipsei de politic, adică ale lipsei de Doctrină. Pe scurt: unde nu e Doctrină, nu poate exista decât impostură. Un om politic adevărat nu se poate articula pe un pustiu ideatic, ci doar pe Doctrină. De aceea, sunt de părere că a venit vremea ca Doctrina să nu mai fie exclusiv o preocupare a cercurilor intelectuale, ci să devină, din nou, combustibilul fundamental al oricărui partid.

Un aspect cu totul şi cu totul interesant, din perspectiva conturării orizontului de aşteptare al lui 2012, îl reprezintă evoluţia dezbaterilor politice în spaţiul virtual, care, dincolo de bogăţia bagajului teoretic, atrag atenţia în special prin luciditatea, incisivitatea, pertinenţa şi claritatea limbajului şi a argumentaţiei, deţinând toate ingredientele stilistice necesare pentru a transmite către electorat, în stare "simplificată", fără exces de detaliu conceptual, mersul pieţei internaţionale a ideilor politice. În acest sens, trebuie menţionate platformele "blogary.ro" şi "înliniedreapta.net" (o echipă admirabilă, curajoasă, tobă de carte şi viziuni conservatoare).

Acestea fiind spuse, atât mai trebuie adăugat: dincolo de aspectul reinventării economice şi instituţionale a României, 2012 mai are şi o altă miză capitală. Care? Implementarea în politica românească a unui nou model de om politic, care să pună capăt dominaţiei de peste 20 de ani a politicienilor post-comunişti (reprezentând, majoritar, prin excelenţă, categoria prădătorilor): Profesionistul. Adică, Doctrinarul.




Categorie articol: 

Comentarii