Veniturile colectate de la începutul anului către bugetul general consolidat de la contribuabilii locali sunt în cădere liberă. În cifre absolute, pentru prima parte a anului, comparativ cu 2009, se observă o scădere a veniturilor strânse de Fiscul local cu peste 40 milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro. Ca termen de comparaţie suplimentar, în primele 4 luni ale anului trecut se colectaseră cu 43 milioane de lei mai mult decât în 2008. Aşadar, se poate observa clar că mediul de afaceri local, de unde se strânge grosul taxelor şi impozitelor care alimentează bugetul general consolidat, se resimte puternic în al doilea an de criză. Mai precis, se poate discuta de o comprimare cu peste 13 procente. Cel mai mare "deficit" se observă la capitolul colectarea impozitului pe profit, impozitului pe venit, TVA şi accize, unde veniturile sunt în scădere cu aproximativ 19 milioane de lei faţă de anul trecut. Per ansamblu, perioada critică s-a înregistrat în intervalul ianuarie - martie inclusiv, întrucât procentul mediu de descreştere a veniturilor colectate a fost de aproape 18%. Totuşi, pentru luna aprilie, valorile se apropie de cele înregistrate în urmă cu un an, diferenţa fiind de sub un procent.
Martie a fost luna cea mai grea: minus 18,4 milioane lei
În urmă cu doar câteva zile, preşedintele ţării a recunoscut public faptul că s-a ajuns la fundul sacului şi că, la acest moment, nu mai sunt bani pentru acoperirea cheltuielilor bugetare curente gen salarii pentru bugetari şi pensii. Drept pentru care s-a ales tăierea în masă a salariilor bugetarilor, dar şi a veniturilor din pensii. Că situaţia este cu adevărat gravă o arată şi statisticile privind colectările la bugetul general venite din partea judeţului nostru. Datele comparative cu 2009 arată că în primele 4 luni din anul curent, veniturile la bugetul general au scăzut cu aproape 10 milioane de euro. Concret, în intervalul ianuarie - aprilie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila a alimentat cu 263,84 milioane lei sacul din care sunt suportate cheltuielile bugetare la nivel naţional, pe când anul trecut suma a fost de 305 milioane lei. Aşadar, în termeni reali discutăm despre o comprimare a veniturilor colectate cu 13,5 procente. O defalcare pe luni arată foarte clar că scăderea accentuată a veniturilor colectate s-a produs în martie, când suma raportată a fost de 60,166 milioane lei faţă de 78,637 milioane în aceeaşi lună din 2009. Astfel, diferenţa în minus rezultată a fost de 18,46 milioane lei, în timp ce în ianuarie 2010 diferenţa a fost de 14,46 milioane lei, în februarie de 7,75 milioane, iar în aprilie de numai 0,47 milioane lei. Practic, luna trecută a fost prima în care veniturile înregistrate de DGFP Brăila s-au apropiat de cele raportate fix în urmă cu un an, adică în aprilie 2009.
Impozitele, TVA şi accizele au asigurat jumătate din veniturile la bugetul general
Aşa cum a explicat conducerea DGFP Brăila, în perioada ianuarie -aprilie 2010 la bugetul general consolidat, adică bugetul de stat plus bugetele speciale (asigurări sociale de stat, şomaj şi sănătate) au fost colectate 263,84 milioane de lei. De remarcat este faptul că suma este sensibil egală cu planul de colectări impus de Ministerul de Finanţe prin ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) care a coborât ştacheta la 261,64 milioane lei, comparativ cu 337,83 milioane în 2009. Defalcat pe forme de buget, reiese faptul că aproape jumătate din sumele colectate au provenit din obligaţii fiscale aferente sferei bugetului de stat. Cu alte cuvinte, cei mai mulţi bani au venit din impozit pe profit, impozit pe venit, TVA şi accize. Mai precis, din aceste 4 surse de venit au fost colectate, în perioada ianuarie - aprilie, 122,3 milioane lei. În comparaţie cu perioada de referinţă a anului trecut, rezultă o diferenţă în minus de 19 milioane lei, adică o scădere a gradului de colectare cu 13,5%.
O pondere importantă la bugetul de stat general consolidat au reprezentat şi veniturile colectate în contul asigurărilor sociale de stat. Concret în primele 4 luni ale acestui an, DGFP Brăila a canalizat către bugetul special 97,29 milioane lei, cu 15,7 milioane mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. În plus la bugetul de sănătate în aceeaşi perioadă au ajuns de la Brăila aproape 41 milioane de lei, cu 5,4 milioane lei mai puţin decât perioada de referinţă a lui 2008. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, aici se înregistrează cele mai mari descreşteri exprimate procentual. Concret, la un plan stabilit de 3,91 milioane lei, DGFP Brăila a reuşit colectarea a 3,267 milioane lei. Comparativ cu anul trecut este vorba despre o scădere cu aproape un milion de lei a veniturilor, adică o descreştere cu 21,7 procente.
Patronii se refugiază în PFA-uri
Conducerea Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila este de părere că fenomenul reducerii veniturilor la bugetul general este explicabil prin faptul că mediul de afaceri încă se confruntă cu efectele crizei. Plus că, inventivi, mulţi patroni se refugiază în sfera fiscalităţii mai blânde, specifice regimului de persoană fizică.
"Este unul dintre rezultatele crizei economice şi financiare. În mod clar mediul de afaceri la nivel naţional dar şi local se resimte după mai bine de un an de criză. Ca efect s-a produs o comprimare a afacerilor, ceea ce în mod automat a atras după sine reducerea veniturilor colectate la bugetul general consolidat de pe urma activităţilor derulate de agenţii economici. O altă explicaţie a reducerii veniturilor la bugetul de stat ar putea fi şi numărul mare de administratori de firme care aleg să pună pe pauză afacerile pe care le derulează ca persoane juridice şi să înfiinţeze entităţi economice cu regim de persoană fizică. Astfel scapă de fiscalitatea specifică societăţilor comerciale, dar în aceeaşi măsură, iată, se reduc şi veniturile bugetare", a explicat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, Ioan Chiriacescu.
Executări pe bandă rulantă
În continuare, instituţia face presiuni asupra contribuabililor cu scopul recuperării obligaţiilor fiscale, dovadă fiind anunţurile din ce în ce mai multe cu privire la declanşarea executărilor silite a datornicilor. Prima treaptă a acestei proceduri este somaţia, prin intermediul căreia statul avertizează contribuabilul cu privire la obligaţia fiscală şi repercusiunile de ordin financiar şi procedural în cazul neplăţii. În următoarea etapă se trece la instituitea de popriri asupra conturilor bancare ale contribuabililor debitori şi, în fine, forma extremă, impunerea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, cu valorificarea acestora în cadrul unor licitaţii publice. "În cazul contribuabililor persoane juridice debitoare, organul fiscal încearcă să convingă asupra oportunităţii şi eficienţei plăţii voluntare, întrucât neplata la termen atrage perceperea unor accesorii care, cumulat, înseamnă o dobândă anuală ce o depăşeşte pe cea la un credit bancar. Sumele rezultate prin aplicarea acestor accesorii sunt nedeductibile fiscal la plata impozitului pe profit, pe când dobânda bancară este deductibilă. De aceea contribuabilii ar trebui să facă un efort şi să-şi achite obligaţiile fiscale la termen", a explicat Mihaela Marcu, director coordonator adjunct al DGFP Brăila. De asemenea, sursa citată a punctat că începând din al doilea semestru vor intra în vigoare o serie de modificări în ceea ce priveşte calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere. "Începând cu 1 iulie se va reduce nivelul dobânzilor de întârziere pentru creanţe fiscale de la 0,1% la 0,05%, pentru fiecare zi de întârziere. Însă nivelul penalităţilor de întârziere poate ajunge şi la 15% în funcţie de data la care se stinge debitul", a mai spus Marcu.
În plus, sursa citată a adăugat că, în general, un grad ridicat de încadrare voluntară în termenele de plată a obligaţiilor fiscale se înregistrează în cazul contribuţiilor la fondurile de asigurare gen CAS, şomaj, pensii, dar şi la capitolul accize. Explicaţia este simplă: neplata este aspru sancţionată de legislaţie, ajungându-se până la urmărirea penală a contribuabilului pentru acest fenomen denumit stopaj la sursă. În ceea ce priveşte plata accizelor, gradul ridicat de conformare se explică prin faptul că derularea activităţii unei societăţi plătitoare de acciză este condiţionată de plata acestei obligaţii fiscale.
