Anual, mii de brailence recurg la avort, pentru a scapa de sarcinile nedorite. In acelasi timp, zeci - poate sute - de familii ar face orice pentru a avea un copil. Una dintre solutiile aflate la indemina lor este cea a adoptiei, dar pina la a deveni parinti adoptivi cuplurile (sau persoanele) care se decid sa faca acest pas trebuie sa dea dovada in primul rind de multa rabdare.
Drumul incepe la sediul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, unde viitorii parinti depun o cerere prin care solicita adoptarea unui copil. Aceasta cerere inseamna inceputul demersurilor pentru obtinerea atestatului de persoana sau familie apta sa adopte.
Altfel spus, trebuie intocmit un dosar care sa cuprinda: adeverinta de salariu, copie legalizata dupa actul de proprietate a locuintei, cazier judiciar, fisa medicala completa, examen psihologic, caracterizari din partea colegilor de serviciu si a vecinilor.
Urmeaza o perioada de asteptare, despre care citiva dintre cei care au adoptat copii ne-au declarat ca a durat aproximativ doua luni, pina la obtinerea atestatului.
Apoi, sint selectati copiii care corespund profilului descris de persoana care doreste sa adopte. Cel mai important lucru este gasirea unei compatibilitati intre persoana sau familia care doreste sa adopte si copilul ce urmeaza sa fie adoptat.
Examen decisiv in fata copilului
Procedura de selectare a copilului se realizeaza pe baza unei potriviri teoretice, care consta in analizarea si luarea in considerare a tuturor informatiilor referitoare la copil, la familia lui naturala si la persoana/familia adoptatoare.
De asemenea, sint fixate mai multe intilniri (minim sase), pe perioada procesului de evaluare (evaluare sociala, psihologica si pregatirea pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte).
Pentru acomodarea copilului cu persoana/familia adoptatoare, asistentii sociali stabilesc un program de vizitare a copilului de catre persoana/familia adoptatoare.
"Am fost anuntata ca s-a gasit o fetita care corespunde cerintelor mele. Asistentii sociali mi-au spus insa ca era o singura problema: eu scrisesem in cerere ca as prefera ca virsta fetitei pe care ar urma sa o adopt sa fie de trei ani. Fetita pe care urma sa o cunosc avea cinci ani. M-a cucerit de la prima intilnire. Faptul ca avea cinci ani deja nu mai conta. Ne-am placut din prima clipa. De altfel, cind fetita a venit prima data la mine acasa, nici nu a mai vrut sa plece cu asistentul maternal in grija caruia se afla", ne-a descris o mamica impactul puternic al primei intilniri cu cea ce urma sa-i devina fiica.
Daca asistentii sociali responsabili de caz constata compatibilitatea dintre copil si persoana/familia adoptatoare, pot sesiza instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.
Trei luni de incercare
Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decit dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte. Potrivit legii, in acest fel instanta poate aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata.
La sfirsitul celor 90 de zile, asistentul social, impreuna cu psihologul, intocmesc un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care il comunica instantei, in vederea solutionarii cererii de incuviintare a adoptiei.
Dar alergatura nu se opreste aici. De acum incep formalitatile pentru copilul ce urmeaza a fi adoptat: efectuarea analizelor medicale, a examenului psihologic si, daca parintele adoptiv doreste, schimbarea prenumelui copilului.
"Dupa ce am adoptat-o, fetita a luat, in mod automat, numele meu de familie. Dar dorind sa-i rup orice legatura cu viata de cosmar pe care a avut-o, am decis sa-i schimb si prenumele. Toate formalitatile necesare schimbarii numelui mic au durat un an, mai mult chiar decit a durat intregul proces de adoptie", ne-a mai povestit mama adoptiva.
Fetita este deja scolarita si in curind se incheie si perioada de monitorizare postadoptie, care se face timp de doi ani de la finalizarea actelor.
Anul trecut, 17 familii au adoptat 18 copii. Insa de la inceputul lui 2006, doar patru familii au adoptat cite un copil. Au fost atestate, in schimb, in vederea adoptiei, 21 familii, alte trei fiind in curs de atestare.
Nelipsitele suspiciuni
Printre brailenii dornici sa adopte copii s-a raspindit ideea ca este utila o "pila" care sa lucreze in sistemul protectiei copilului si care sa te "ajute" sa alegi cel mai frumos si mai destept dintre copii. Directorul general adjunct al DGASPC, Simona Cimpoaie, a respins categoric orice suspiciune ca mita ar putea constitui un criteriu de selectie a parintilor, respectiv a copiilor adoptivi: "Avem echipe de profesionisti, care isi fac meseria asa cum trebuie si care nu pot fi mituiti. Ei lucreaza exact dupa litera legii. Si la fel de vinovat este si cel care da spaga, nu numai cel ce o ia."
Drumul incepe la sediul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, unde viitorii parinti depun o cerere prin care solicita adoptarea unui copil. Aceasta cerere inseamna inceputul demersurilor pentru obtinerea atestatului de persoana sau familie apta sa adopte.
Altfel spus, trebuie intocmit un dosar care sa cuprinda: adeverinta de salariu, copie legalizata dupa actul de proprietate a locuintei, cazier judiciar, fisa medicala completa, examen psihologic, caracterizari din partea colegilor de serviciu si a vecinilor.
Urmeaza o perioada de asteptare, despre care citiva dintre cei care au adoptat copii ne-au declarat ca a durat aproximativ doua luni, pina la obtinerea atestatului.
Apoi, sint selectati copiii care corespund profilului descris de persoana care doreste sa adopte. Cel mai important lucru este gasirea unei compatibilitati intre persoana sau familia care doreste sa adopte si copilul ce urmeaza sa fie adoptat.
Examen decisiv in fata copilului
Procedura de selectare a copilului se realizeaza pe baza unei potriviri teoretice, care consta in analizarea si luarea in considerare a tuturor informatiilor referitoare la copil, la familia lui naturala si la persoana/familia adoptatoare.
De asemenea, sint fixate mai multe intilniri (minim sase), pe perioada procesului de evaluare (evaluare sociala, psihologica si pregatirea pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte).
Pentru acomodarea copilului cu persoana/familia adoptatoare, asistentii sociali stabilesc un program de vizitare a copilului de catre persoana/familia adoptatoare.
"Am fost anuntata ca s-a gasit o fetita care corespunde cerintelor mele. Asistentii sociali mi-au spus insa ca era o singura problema: eu scrisesem in cerere ca as prefera ca virsta fetitei pe care ar urma sa o adopt sa fie de trei ani. Fetita pe care urma sa o cunosc avea cinci ani. M-a cucerit de la prima intilnire. Faptul ca avea cinci ani deja nu mai conta. Ne-am placut din prima clipa. De altfel, cind fetita a venit prima data la mine acasa, nici nu a mai vrut sa plece cu asistentul maternal in grija caruia se afla", ne-a descris o mamica impactul puternic al primei intilniri cu cea ce urma sa-i devina fiica.
Daca asistentii sociali responsabili de caz constata compatibilitatea dintre copil si persoana/familia adoptatoare, pot sesiza instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.
Trei luni de incercare
Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decit dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte. Potrivit legii, in acest fel instanta poate aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata.
La sfirsitul celor 90 de zile, asistentul social, impreuna cu psihologul, intocmesc un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care il comunica instantei, in vederea solutionarii cererii de incuviintare a adoptiei.
Dar alergatura nu se opreste aici. De acum incep formalitatile pentru copilul ce urmeaza a fi adoptat: efectuarea analizelor medicale, a examenului psihologic si, daca parintele adoptiv doreste, schimbarea prenumelui copilului.
"Dupa ce am adoptat-o, fetita a luat, in mod automat, numele meu de familie. Dar dorind sa-i rup orice legatura cu viata de cosmar pe care a avut-o, am decis sa-i schimb si prenumele. Toate formalitatile necesare schimbarii numelui mic au durat un an, mai mult chiar decit a durat intregul proces de adoptie", ne-a mai povestit mama adoptiva.
Fetita este deja scolarita si in curind se incheie si perioada de monitorizare postadoptie, care se face timp de doi ani de la finalizarea actelor.
Anul trecut, 17 familii au adoptat 18 copii. Insa de la inceputul lui 2006, doar patru familii au adoptat cite un copil. Au fost atestate, in schimb, in vederea adoptiei, 21 familii, alte trei fiind in curs de atestare.
Nelipsitele suspiciuni
Printre brailenii dornici sa adopte copii s-a raspindit ideea ca este utila o "pila" care sa lucreze in sistemul protectiei copilului si care sa te "ajute" sa alegi cel mai frumos si mai destept dintre copii. Directorul general adjunct al DGASPC, Simona Cimpoaie, a respins categoric orice suspiciune ca mita ar putea constitui un criteriu de selectie a parintilor, respectiv a copiilor adoptivi: "Avem echipe de profesionisti, care isi fac meseria asa cum trebuie si care nu pot fi mituiti. Ei lucreaza exact dupa litera legii. Si la fel de vinovat este si cel care da spaga, nu numai cel ce o ia."
