Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Disputa apriga intre un fermier si finantistii braileni pentru o investitie "Sapard"

In octombrie 2005, firma braileana SC "Petrosu" SA, una din fermele legumicole model ale judetului Braila, a initiat un proiect pentru constructia unei sere, prin programul "Sapard". Valoarea totala a proiectului este de 230.000 euro, din care 50% finantare "Sapard". In data de 13 ianuarie, administratorul fermei primeste notificare din partea Agentiei "Sapard" prin care este anuntat ca proiectul a primit girul specialistilor si a fost aprobat si publicat pe site-ul agentiei. In 13 februarie, contractul de finantare a fost semnat, iar Biroul Regional de Implementare a Programului "Sapard" - BRIPS Constanta a acceptat, din cele trei oferte de furnizori depuse la dosar, pe cea a firmei franceze "Richel Serres de France". Pentru a fi adusa in Romania, sera, care in total cintareste 55 tone, a fost incarcata in trei camioane, primul transport sosind la granita in urma cu doua saptamini. "Am mers la Finante pentru a obtine certificatul de exonerare de la plata TVA. Din punctul meu de vedere, sera este de fapt un utilaj, o unitate de productie si, deci, ar trebui sa beneficieze de facilitatile privind taxa pe valoarea adaugata. Comisia de la Braila insa, nu a acceptat cererea mea, aprobarea fiind data doar pentru contravaloarea generatoarelor de aer cald. Mi-am bazat aceasta cerere pe fatul ca in proiectul "Sapard" sera a fost incadrata in categoria utilaj cu montaj. Am avut mai multe runde de discutii, dar finantistii braileni nu ca nu au aprobat, nici macar nu au vrut sa asculte argumentele mele, sau daca s-a discutat a fost numai in contradictoriu si pe ton ridicat. S-au comportat dincolo de orice intelegere, parca le-as fi cerut bani din propriul buzunar. Sincer, mai mult decit faptul ca mi-au respins cererea, m-a deranjat atitudinea lor", a povestit Mihai Petrosu, administratorul fermei.
Situatia a fost cu atit mai tensionanta cu cit, nici macar Agentia "Sapard" sau Ministerul Agriculturii nu au avut o pozitie precisa. Abia dupa citeva zile, un reprezentant al Ministerului Agriculturii i-a transmis fermierului ca in literatura de specialitate sera este incadrata la capitolul "constructie metalica demontabila", dar ca nici un act normativ nu face referire la faptul ca o asemenea investitie poate fi sau nu exonerata de la plata TVA. Decizia apartine comisiei Directiei de Finante, iar la Braila pozitia finantistilor a fost clara: nu.

"Nu puteam sa stau cu camionul in vama pina se lamureau ei"

"Am platit TVA, cum a spus comisia, 450 milioane de lei, ca nu puteam sa stau cu camionul in vama pina se lamureau finantistii nostri, dar macar pentru cei care vin dupa mine cu asemenea proiecte ar fi bine sa se defineasca foarte clar conceptul de sera si daca este sau nu in categoria investitiilor scutite de plata TVA. Pentru ca, sa nu uitati, prin Programul "Fermierul" vor veni zeci de mici producatori cu proiecte de sere si solarii. Oare la fel se vor purta si cu ei? Consider ca trebuie sa se rezolve, este inadmisibil sa porti un om pe drumuri, sa il tratezi asa si apoi sa te plingi ca te trage Europa de urechi ca nu cheltuiesti banii oferiti pe tava. Mai mult, ca sa obtii acest certificat, regula este sa nu ai datorii catre bugetul de stat. In ideea ca il voi obtine, pentru ca nimeni nu m-a avertizat inainte ca este posibil sa nu, am achitat catre stat 260 milioane de lei TVA pe care puteam sa ii compensez in scurt timp prin aceasta achizitie. Or, eu, iata, am platit statului peste 700 milioane de lei in citeva zile, bani care nu mi se vor intoarce decit, in cel mai fericit caz, in trei luni. Practic am creditat statul pentru 3 luni cu citeva sute de milioane", a mai spus Petrosu.

"Au fost asa de porniti impotriva mea, incit nu imi venea sa cred"

Fiind primul proiect de acest gen din tara, in general, pentru realizarea lui, fermierul a fost nevoit sa dea deseori explicatii, sa piarda timp, sa convinga inspectorii de foarte multe aspecte tehnice pentru ca, desi sint institutii care lucreaza cu agricultorii si pentru agricultori, in interiorul lor gasesti tot felul de specialisti, mai putin in acest domeniu. De exemplu, timp de o saptamina, Petrosu a trebuit sa convinga conducerea Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OJCPI) ca terenul de sub sera nu se scoate din circuitul agricol. "De multe ori, parca nici nu vorbeam aceeasi limba, ma chemau la Constanta sau Braila pentru niste chestii strict tehnice, spun eu, banale pentru un legumicultor. Din aceste motive, timpul de realizare a proiectului s-a dublat, pentru ca el era realizabil in 3 luni. Asa ca ce sa ne mai plingem ca nu reusim sa cheltuim banii europeni! Ungaria, de exemplu, in anul dinaintea aderarii a construit prin "Sapard" 52 ha de sera. Daca ar fi intimpinat asemenea probleme, va garantez ca nici jumatate nu reuseau. Romania ar fi trebuit sa construiasca 150 ha, dar in acest mod nu cred ca vom ajunge nici macar la 15 ha. Cum sa reusesti in Romania daca te impiedici de tot felul de functionarasi, la fiecare comisie, la fiecare institutie. Au fost asa de porniti impotriva mea incit nu imi venea sa cred, mai corect ar fi sa spun ostili. De aceea consider ca pina nu va fi operata o reforma institutionala reala, nu vom avea nici o sansa sa absorbim fondurile europene", a mai spus Petrosu.
Dar, pentru ca este convins ca punctul lui de vedere este cel corect, Petrosu a inaintat mai multe contestatii atit la Directia de Finante Braila, cit si la Ministerul Finantelor.

Pozitia finantistilor braileni ramine insa ferma

In ciuda argumentelor aduse de fermier, pozitia finantistilor braileni ramine ferma: este o lege, iar legea spune nu. Mihaela Marcu, director executiv adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Braila, membra a comisiei care a dezbatut problema ing. Petrosu, ne-a explicat ca exonerarea la plata in vama a TVA se acorda ca si certificat in baza unei hotariri a unei comisii formate din 5 membri. In comisia de la Braila, trei membri au fost impotriva. Cum minoritatea se supune majoritatii, comisia nu a eliberat acest certificat, pentru toate componentele solicitate. "Am analizat dosarul, piesele din dosar, si am decis ca sera nu se incadreaza in prevederile legii privind scutirea la plata TVA in vama. Nu a primit exonerare pentru constructia metalica, dar a primit pentru utilajele din sera. Fiecare are dreptul la punctul sau de vedere, iar al meu a fost ca nu. Actul normativ nu exonereaza absolut orice vine din import, sint doar anumite produse care beneficiaza de aceasta facilitate acordata de Guvern. Iar in prezent fac obiectul exonerarii, conform Ordinului nr. 1219/2004: a) importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive; b) importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sint deficitare In tara, stabilite prin norme, si sint destinate utilizarii In cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul. Vi se pare ca sera d-lui Petrosu poate fi incadrata in una din aceste precizari? Punctul meu de vedere este ca nu. Vreau sa subliniez insa ca implicatiile financiare sint aceleasi pentru investitor, in masura in care regimul de deducere a TVA-ului il priveste. Domnul Petrosu nu pierde nimic, componentele care nu au fost acceptate la exonerarea in vama vor face obiectul rambursarilor de TVA. Oricum el isi va primi banii in maxim o luna, cind se face regularizarea" a precizat Mihaela Marcu.

Raspunsul Ministerului Finantelor, singurul care poate face lumina

Conform precizarilor Mihaelei Marcu, refuzul ei de a aviza favorabil
cererea fermierului brailean a avut la baza HG nr. 2139/2004,
pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe; Ordinul nr. 1219/2004,
pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a
certificatelor de exonerare de la plata In vama a taxei pe valoarea
adaugata pentru importurile prevazute la art. 157 alin. (3) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal si Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal. Ea a explicat ca in anexa Hotaririi nr. 2139, sera este
incadrata la categoria 1.2. - constructii agricole, subcategoria
1.2.10 - sere, solarii, rasadnite si ciupercarii. De precizat insa ca aceasta subcategorie se imparte si ea in 1.2.10.1 - din zidarie beton, metal sau lemn si sticla si 1.2.10.2 - constructie usoara din lemn si folie din masa plastica. Totusi, analizata, investitia ing. Petrosu nu se incadreaza in nici una din aceste subcategorii pentru ca este o sera usoara, demontabila, formata dintr-un schelet metalic acoperit cu folie din masa plastica.
Si, tot pentru a-si sustine pozitia, Marcu a mai spus ca pentru a fi exonerat la plata TVA in vama, agentul economic depune la Finantele publice o cerere, formular tipizat, in care i se cere sa
precizeze si pozitia tarifara prevazut in anexa 1 a Codului vamal, a produsului pentru care solicita exonerarea. "In cererea sa, Mihai Petrosu nu a facut aceasta precizare deoarece nu a stiut la ce pozitie sa se incadreze", a sustinut Marcu. "Nu mi s-a spus nimic in sensul acesta, as fi stiut ce pozitie sa precizez a raspuns fermierul". In aceste conditii, probabil, singurul care va face lumina in aceasta disputa va fi raspunsul Ministerului de Finanate, la contestatia legumicultorului brailean. Raspunsul va fi extrem de important, pentru ca in baza lui se va proceda mai departe in toate situatiile similare. Poate de aceea, considera Petrosu, la elaborarea acestui raspuns ar trebui consultat si Ministerul Agriculturii.




Categorie articol: 

Comentarii