In judetul Braila functioneaza in prezent 22 de mori, din care 19 in mediul rural si 3 in municipiu, si 67 de brutarii - patiserii, din care 16 in mediul rural si 51 in municipiu. Peste 90% din acestea sint in pericol de a fi inchise incepind cu 1 octombrie, pentru ca nu indeplinesc normele impuse de Uniunea Europeana din punct de vedere tehnologic si igienic. Situatia este cu atit mai delicata pentru patronii unor astfel de unitati cu cit la 1 octombrie intra in vigoare si Ordinul nr. 147/2006 (privind instructiunile pentru organizarea si desfasurarea activitatii personalului de specialitate, angajat al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor - DSVSA In unitatile de prelucrare, procesare, depozitare, transport si valorificare a produselor si subproduselor de origine nonanimala), si incepe si implementarea sistemului HACCP (Analiza Riscului si Punctele Critice de Control).
Nu doar la Braila sint probleme, situatia fiind la fel de grava in toata tara, iar motivele sint diverse. In primul rind, termenul lasat la dispozitie pentru realizarea acestor modernizari este scurt (pe acest domeniu nu s-a acordat perioada de tranzitie), investitiile sint costisitoare si, mai mult, nici nu pot fi realizate prin programe de finantare nerambursabila. Nici pentru autoritatile statului nu este foarte usor: nu sint bani, nu exista personal suficient si nici dotari. Sefii Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) constientizeaza toate aceste lucruri, drept pentru care au recomandat in teritoriu exigenta ponderata. Pentru ca, spun ei, sa inchizi sute de unitati peste noapte e foarte usor, problema este ce pui in loc, cine asigura populatiei necesarul de piine si produse de patiserie. In aceste conditii, inspectorii DSVSA Braila au libertatea de a face unele concesii, si acolo unde detinatorii acestor unitati dau dovada de bunavointa si demonstreaza ca au demarat programe de reabilitare - modernizare cu termen de finalizare 31 decembrie, au voie sa nu dispuna, cel putin deocamdata, sistarea activitatii. La 1 octombrie vor fi sigur inchise insa toate unitatile in care patronii nu vor sau nu dispun de suficiente resurse pentru realizarea investitiilor obligatorii.
"Nu putem lasa populatia fara piine"
"In ceea ce priveste brutariile, conditiile minime de igiena sint indeplinite in cele mai multe cazuri. Au deja vestiare, gresie, faianta, ventilatie etc. Probleme avem la mori, unde nici pe departe nu s-au realizat aceste lucruri minime. Clar, daca am respecta intocmai legea, cu indulgenta, in tot judetul, dupa 1 octombrie, daca ar ramine 4 sau 6 unitati din cele 89. In rest, toate ar trebui inchise fara drept de apel. Bine, inchidem, e foarte usor. Problema este ce facem dupa, ce punem in loc? Trebuie sa luam in calcul toate repercusiunile, nu putem lasa populatia fara piine. Oricum, pentru brutarii, perspectivele sint bune, cei mai multi administratori dau dovada de bunavointa, lucreaza, fac investitii, dar nu pot finaliza pina la 1 octombrie. Probabil pina la la 31 decembrie, da. De aceea, din cele discutate cu colegii nostri din celalte judete si cu conducerea de la Bucuresti, am decis sa analizam cu mare atentie fiecare caz in parte si sa dam, deocamdata, dovada de o exigenta ponderata. Dupa 31 decembrie, mai vorbim. E limpede insa ca pe acest sector s-au facut investitii incredibile in doar citeva luni. Nu aceeasi situatie am constatat-o la mori, dar aici oricum este mai greu de respectat normele. Daca nu am face unele concesii, cu o exigenta de 90% am inchide toate brutariile, si cu o exigenta de 70% toate morile", a precizat Lorin Hanu, director executiv adjunct al DSVSA Braila, responsabil pe probleme de siguranta alimentara.
"Nici noi nu sintem in totalitate pregatiti"
Intelegerea de care a dat dovada conducerea ANSVSA in acest caz este, insa, strins legata si de posibilitatile institutiei de a face fata situatiei. Chiar si pentru inspectori, 1 octombrie este o data cruciala. Legislatia nu este inca foarte bine pusa la punct, laboratoarele existente nu vor avea cum sa faca fata volumului imens de probe ce vor deveni obligatorii. In plus, nu trebuie trecut cu vederea ca mai mult de jumatate din aceste unitati functioneaza in mediul rural, uneori chiar la peste 100 km de municipiul resedinta. Or, respectarea intocmai a normelor inseamna cheltuieli enorme cu personalul detasat, transportul acestuia, dar si al probelor. "Nici noi nu sintem in totalitate pregatiti. Nu avem masini, nu avem oameni, nu avem fonduri suficiente. Foarte greu ne miscam, mai ales in judet. Masina primim o data pe saptamina pentru teritoriu, pe care ar trebui sa il acoperim cu doar 7 oameni. Ne gindim cu groaza ce se va intimpla la punerea in practica a Ordinului 147. Nu vom face fata. Ginditi-va, sint brutariile satesti care lucreaza noaptea, pe cine si cu ce sa trimit eu noaptea sa ia proba de faina? Mai mult, la cite probe se vor aduna, nu avem cum sa facem fata. Lucrurile acestea se stiu si la Bucuresti si, probabil, pe parcurs se vor rezolva, dar la acest moment situatia este critica. E un cerc vicios in care am intrat si noi si detinatorii acestor unitati", a mai spus Hanu.
Conditiile minime tin mai mult de bunul simt
Conditiile minime ce ar trebui indeplinite de unitatile din morarit si panificatie insa, cel putin la prima vedere, sint elementare, par mai mult reguli de bun simt. De exemplu, morile trebuie sa fie racordate la sursa de apa potabila si sa detina un sistem igienic de colectare si evacuare a reziduurilor lichide si solide. Intr-o moara trebuie sa fie asigurat un spatiu de depozitare corespunzator pentru materiile prime, cu un sistem eficient de ventilatie, iar activitatea sa fie astfel conceputa incit sa asigure un circuit functional pentru desfasurarea fluxului tehnologic, fara intersectari intre fazele insalubre si cele salubre. De asemenea, trebuie asigurate spatii de depozitare igienice pentru produsul finit. In sfirsit, este obligatorie efectuarea periodica a actiunilor de dezinfectie, dezinsectie, deratizare (DDD), precum si precolectarea si colectarea corecta a reziduurilor solide.
Regulile sint asemanatoare si pentru unitatile de fabricare a piinii si a produselor de panificatie. Si aceste unitati trebuie sa fie racordate la reteaua de apa potabila curenta, rece si calda, sau la o sursa proprie. Trebuie sa fie asigurata evacuarea igienica a reziduurilor solide si lichide si asigurarea unor depozite salubre, cu o capacitate si dotari adecvate pentru materia prima. Circuitul, si in acest caz, trebuie sa fie functional pentru desfasurarea fluxului tehnologic, intr-un singur sens, cu un sistem de ventilatie eficient. In plus, fabricile de piine trebuie sa fie dotate cu utilaje frigorifice, care sa asigure spatiile pentru racirea si depozitarea produsului finit. Administratorii acestor unitati trebuie sa detina materiale, ustensile si substante pentru intretinerea igienei si sa efectueze periodic sau ori de cite ori este nevoie actiunile DDD.
Nu doar la Braila sint probleme, situatia fiind la fel de grava in toata tara, iar motivele sint diverse. In primul rind, termenul lasat la dispozitie pentru realizarea acestor modernizari este scurt (pe acest domeniu nu s-a acordat perioada de tranzitie), investitiile sint costisitoare si, mai mult, nici nu pot fi realizate prin programe de finantare nerambursabila. Nici pentru autoritatile statului nu este foarte usor: nu sint bani, nu exista personal suficient si nici dotari. Sefii Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) constientizeaza toate aceste lucruri, drept pentru care au recomandat in teritoriu exigenta ponderata. Pentru ca, spun ei, sa inchizi sute de unitati peste noapte e foarte usor, problema este ce pui in loc, cine asigura populatiei necesarul de piine si produse de patiserie. In aceste conditii, inspectorii DSVSA Braila au libertatea de a face unele concesii, si acolo unde detinatorii acestor unitati dau dovada de bunavointa si demonstreaza ca au demarat programe de reabilitare - modernizare cu termen de finalizare 31 decembrie, au voie sa nu dispuna, cel putin deocamdata, sistarea activitatii. La 1 octombrie vor fi sigur inchise insa toate unitatile in care patronii nu vor sau nu dispun de suficiente resurse pentru realizarea investitiilor obligatorii.
"Nu putem lasa populatia fara piine"
"In ceea ce priveste brutariile, conditiile minime de igiena sint indeplinite in cele mai multe cazuri. Au deja vestiare, gresie, faianta, ventilatie etc. Probleme avem la mori, unde nici pe departe nu s-au realizat aceste lucruri minime. Clar, daca am respecta intocmai legea, cu indulgenta, in tot judetul, dupa 1 octombrie, daca ar ramine 4 sau 6 unitati din cele 89. In rest, toate ar trebui inchise fara drept de apel. Bine, inchidem, e foarte usor. Problema este ce facem dupa, ce punem in loc? Trebuie sa luam in calcul toate repercusiunile, nu putem lasa populatia fara piine. Oricum, pentru brutarii, perspectivele sint bune, cei mai multi administratori dau dovada de bunavointa, lucreaza, fac investitii, dar nu pot finaliza pina la 1 octombrie. Probabil pina la la 31 decembrie, da. De aceea, din cele discutate cu colegii nostri din celalte judete si cu conducerea de la Bucuresti, am decis sa analizam cu mare atentie fiecare caz in parte si sa dam, deocamdata, dovada de o exigenta ponderata. Dupa 31 decembrie, mai vorbim. E limpede insa ca pe acest sector s-au facut investitii incredibile in doar citeva luni. Nu aceeasi situatie am constatat-o la mori, dar aici oricum este mai greu de respectat normele. Daca nu am face unele concesii, cu o exigenta de 90% am inchide toate brutariile, si cu o exigenta de 70% toate morile", a precizat Lorin Hanu, director executiv adjunct al DSVSA Braila, responsabil pe probleme de siguranta alimentara.
"Nici noi nu sintem in totalitate pregatiti"
Intelegerea de care a dat dovada conducerea ANSVSA in acest caz este, insa, strins legata si de posibilitatile institutiei de a face fata situatiei. Chiar si pentru inspectori, 1 octombrie este o data cruciala. Legislatia nu este inca foarte bine pusa la punct, laboratoarele existente nu vor avea cum sa faca fata volumului imens de probe ce vor deveni obligatorii. In plus, nu trebuie trecut cu vederea ca mai mult de jumatate din aceste unitati functioneaza in mediul rural, uneori chiar la peste 100 km de municipiul resedinta. Or, respectarea intocmai a normelor inseamna cheltuieli enorme cu personalul detasat, transportul acestuia, dar si al probelor. "Nici noi nu sintem in totalitate pregatiti. Nu avem masini, nu avem oameni, nu avem fonduri suficiente. Foarte greu ne miscam, mai ales in judet. Masina primim o data pe saptamina pentru teritoriu, pe care ar trebui sa il acoperim cu doar 7 oameni. Ne gindim cu groaza ce se va intimpla la punerea in practica a Ordinului 147. Nu vom face fata. Ginditi-va, sint brutariile satesti care lucreaza noaptea, pe cine si cu ce sa trimit eu noaptea sa ia proba de faina? Mai mult, la cite probe se vor aduna, nu avem cum sa facem fata. Lucrurile acestea se stiu si la Bucuresti si, probabil, pe parcurs se vor rezolva, dar la acest moment situatia este critica. E un cerc vicios in care am intrat si noi si detinatorii acestor unitati", a mai spus Hanu.
Conditiile minime tin mai mult de bunul simt
Conditiile minime ce ar trebui indeplinite de unitatile din morarit si panificatie insa, cel putin la prima vedere, sint elementare, par mai mult reguli de bun simt. De exemplu, morile trebuie sa fie racordate la sursa de apa potabila si sa detina un sistem igienic de colectare si evacuare a reziduurilor lichide si solide. Intr-o moara trebuie sa fie asigurat un spatiu de depozitare corespunzator pentru materiile prime, cu un sistem eficient de ventilatie, iar activitatea sa fie astfel conceputa incit sa asigure un circuit functional pentru desfasurarea fluxului tehnologic, fara intersectari intre fazele insalubre si cele salubre. De asemenea, trebuie asigurate spatii de depozitare igienice pentru produsul finit. In sfirsit, este obligatorie efectuarea periodica a actiunilor de dezinfectie, dezinsectie, deratizare (DDD), precum si precolectarea si colectarea corecta a reziduurilor solide.
Regulile sint asemanatoare si pentru unitatile de fabricare a piinii si a produselor de panificatie. Si aceste unitati trebuie sa fie racordate la reteaua de apa potabila curenta, rece si calda, sau la o sursa proprie. Trebuie sa fie asigurata evacuarea igienica a reziduurilor solide si lichide si asigurarea unor depozite salubre, cu o capacitate si dotari adecvate pentru materia prima. Circuitul, si in acest caz, trebuie sa fie functional pentru desfasurarea fluxului tehnologic, intr-un singur sens, cu un sistem de ventilatie eficient. In plus, fabricile de piine trebuie sa fie dotate cu utilaje frigorifice, care sa asigure spatiile pentru racirea si depozitarea produsului finit. Administratorii acestor unitati trebuie sa detina materiale, ustensile si substante pentru intretinerea igienei si sa efectueze periodic sau ori de cite ori este nevoie actiunile DDD.
