Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Dezvoltarea durabila a Brailei - tema de gindire pentru arhitecti de renume

Primaria municipiului Braila a organizat ieri o intilnire cu reprezentanti ai Uniunii Arhitectilor din Romania, Institutului de Arhitectura si Urbanism, ai firmei Urban Proiect si ai Ordinului Arhitectilor, pentru prezentarea proiectelor municipalitatii si in scopul de a obtine sugestii cu privire la cea mai buna modalitate de lucru, pentru transpunerea acestora in practica. La reuniune au participat si consilieri municipali, membri ai comisiei de urbanism din CLM si reprezentanti ai Consiliului Judetean.
Primarul municipiului, Aurel Simionescu, a explicat celor prezenti scopul intilnirii: "Ceea ce ne propunem noi este o prima discutie cu dumneavoastra, sa incercam sa exprimam citeva dintre dorintele noastre si, dupa aceea, in functie de experienta si viziunea pe care o aveti in legatura cu urbanismul si cu modul in care poate sa arate un oras ca Braila in perioada urmatoare, cum ar putea fi el profilat, sa incercam sa derulam mai departe un traseu care sa cuprinda tema de proiectare, proiect, executie propriu-zisa".
La rindul sau, presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a explicat ca nu este deloc multumit de modul in care arata acum municipiul, insa ca, in baza unor finantari externe, pentru proiecte deja incepute, exista sanse ca lucrurile sa se schimbe mult in bine, cel putin in ceea ce priveste centrul istoric. Stancu este de parere insa ca mai este mult de facut, pentru ca orasul sa fie unul modern: "Cred ca trebuie sa ne gindim unde sa se dezvolte Braila, mai ales ca avem niste variante, una dintre ele fiind legata de apropierea dintre Braila si Galati. De asemenea, trebuie regindita volumetria orasului, ca sa ne apropiem de imaginea unei localitati a anului 2008. In ceea ce ne priveste, va trebui sa avem o discutie si cu unii primari, pentru ca localitatile se dezvolta haotic, dupa cum il taie capul pe fiecare dintre ei. Poate ca ar trebui organizate niste cursuri de pregatire a celor care se ocupa de urbanism in primarii - unii au facut asa ceva, altii, nu - pentru ca acestia sa invete despre gindirea moderna in domeniu".
Participantilor le-au fost prezentate proiecte existente in portofoliul Primariei pentru reabilitarea falezei, a platoului din fata Palatului Administrativ, pentru zona Bariera, cea a fostei unitati militare "Caporal Musat" si pentru statiunea Lacu Sarat, cu precizarea ca sint numai niste variante posibile, nicidecum proiecte batute in cuie.
Consilierul municipal Doru Damian a fost de parere ca trebuie tinut cont si de discrepanta care ar putea aparea daca acest proiecte moderne vor fi realizate in zone care au ramas mult in urma la capitolul urbanism: "Incadrarea unor ansambluri de blocuri moderne intre blocurile vechi ar arata cam ca un bulgare de aur, in mijlocul unui morman de gunoi. Cred ca ar fi de interes sa gindim si o reabilitare a constructiilor existente, daca s-ar putea, folosind experinta celorlalte state foste socialiste - si ma refer la Polonia si Cehia in mod special, care, declarindu-le monumente istorice, au reusit reabilitarea unor imobile pe bani europeni. Am putea sa realizam o reabilitare atit a fatadelor, cit si una termica a acestor blocuri de locuinte".

"Ce inseamna un program de patru ani?! Un program se face pe 8, 12, 16 ani"

Alexandru Balan, vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania, a observat ca in cam toate proiectele apar mari spatii comerciale, precizind ca in opinia sa, ar fi o cerinta obligatorie ca Primaria sa aiba un necesar al acestora, dat fiind ca si construirea in exces a unor astfel de mall-uri este inutila, atit timp cit ele nu au clienti: "In toata lumea exista spatii comerciale, dar, la un moment dat, s-ar putea sa se creeze un mare vid in ceea ce priveste cumparatorii. Pe de alta parte, implantarea in zone centrale a unor mall-uri nu face decit sa concentreze comertul acolo, iar micul comert sa dispara. Pe de alta parte, nu as vrea sa fac o corectie la ceea ce a spus domnul consilier, dar sa stiti ca o inalta calitate, aflata in apropierea unor zone mai modeste din punct de vedere urbanistic, asa cum le stim, duce la constiinta comunitatii ca exista diferente mari intre un lucru impecabil facut si ceea ce se afla in stinga sau in dreapta acestuia si, astfel, se stimuleaza dorinta de atragere de fonduri pentru revitalizarea zonei. Altfel, ne invirtim in aceelasi perimetru, care arata cum arata de zeci de ani si simtiti diferenta cind veniti dintr-o alta tara, unde vedeti ce inseamna gindirea urbanistica ce pune in valoare o localitate".
Primarul Simionescu si-a exprimat unele retineri referitoare la varianta organizarii de concursuri de proiecte, argumentind cu faptul ca acestea implica o perioada mare de timp necesara pentru partea de conceptie propriu-zisa, ce trebuie acordata participantilor, dar, mai apoi si de contestatii. Comentind aceste opinii, prof. dr. Stefan Lungu, reprezentant al Uniunii Arhitectilor, a spus: "Ne temem de concurs si am intilnit o groaza de administratii care au o astfel de atitudine. Eu stiu de ce: mandatul unui primar e de cel mult patru ani, or asta conteaza foarte mult. Am asistat la o intilnire a primarului Bucurestiului cu lordul primar al Londrei si cind a auzit ca acesta are un program de patru ani, oaspetele strain a inlemnit. Ce inseamna un program de patru ani? Un program se face pe 8, 12, 16 ani. Totul este ca el sa fie solid si sa poata sa fie urmarit de indiferent ce politician vine la conducere. Eu sint placut surprins ca la Braila am observat ca exista o dorinta sa se faca treaba. Concursul are ratiunea faptului ca ofera mult mai multe si o mult mai larga perspectiva. Sigur ca tema trebuie sa fie precisa. Cind fac un ansamblu de locuinte, asa cum se fac multe, in toata tara, in care n-am gradinite, n-am scoli, n-am dispensare - aceste ansambluri sint nefunctionale. Pe urma, mai este o idee nociva: de a lua la pachet proiectare - finantare, nu e bine. Si va spun de ce: in operatiunea asta de edificare sint trei factori care trebuie sa ramina independenti tot timpul. Unul e cel ce da bani, altul cel ce gindeste ansamblul respectiv si al treilea este cel care-l executa. In momentul in care doua dintre aceste entitati se unesc, al treilea e tras pe sfoara".
In final, participantii au fost invitati la o deplasare in teren, pentru a vedea fiecare amplasament prezentat in imagini, urmind ca, in intilniri ulterioare, sa se adune de la specialisti propuneri privind modalitatea in care municipalitatea poate actiona rapid si eficient, pentru a schimba fata orasului.




Categorie articol: 

Comentarii