Mergi la conţinutul principal

Dezvăluiri despre reţeaua "Cloşcă"

* de asemenea, Ţigău recunoaşte că plângerile penale împotriva primarului şi a membrilor Comisiei de retrocedare au fost făcute la intimidare * legat de acuzaţiile de fraudă în dosarul "Concordia", bărbatul susţine că nu ar fi semnat niciodată vreun act prin care să renunţe la dreptul succesoral după moartea tatălui său * notarul Vasile Varga, cel care a autentificat actul în '86, îl contrazice * în plus, Ţigău recunoaşte că tatăl său, aflat pe patul de moarte, l-a rugat să cedeze sfertul de teren în favoarea Floricăi Ţigău

Dezvăluiri şoc în cazul Concordia! Constantin Ţigău, revendicatorul celor 235 mp din piaţă, a recunoscut că Simion Cloşcă s-a ocupat de tot ce a însemnat acte şi proceduri privind retrocedarea. Mai mult, a lansat şi bomba: drept răsplată i-a vândut deja lui Cloşcă terenul de 235 mp, imediat după ce a fost reîmproprietărit. Astfel se confirmă, dacă mai era nevoie, informaţia că artizanul "tunurilor imobiliare" din piaţă este nimeni altul decât Simion Cloşcă, pe mâna căruia au încăput, în final, toate terenurile retrocedate până acum din Concordia. Ţigău respinge vehement acuzaţia de înşelăciune legată de dosarul "Concordia", spunând că nu ar fi cedat niciodată moştenirea terenului în favoarea mamei sale vitrege. Pe de altă parte, el recunoaşte că a avut o înţelegere pe tema asta cu tatăl său, dar susţine că singura măsură reparatorie convenită pentru cea de a doua soţie a părintelui său ar fi fost aceea de a-i acorda o pătrime din contravaloarea despăgubirii la momentul exproprierii. În realitate, actele îl contrazic. Mai mult decât atât, afirmaţia lui Ţigău este contrazisă de însuşi notarul care a întocmit şi autentificat la vremea respectivă certificatul de moştenitor: Vasile Varga. În ceea ce priveşte plângerile penale împotriva primarului, a directorului DAPT şi a membrilor comisiei de retrocedare, Ţigău recunoaşte că a fost o măsură de intimidare, dar lasă să se înţeleagă că, de fapt, şi în această problemă tot rechinii imobiliari au fost cei care au decis.

Cloşcă a avut mână liberă să-i recupereze terenul lui Ţigău

La câteva luni de la izbucnirea scandalului legat de cea mai recentă retrocedare în natură de terenuri din Piaţa Concordia, revendicatorul, Constantin Ţigău, a acceptat un dialog cu reporterii "Obiectiv". În cadrul unei discuţii telefonice, brăileanul stabilit de mulţi ani la Iaşi a relatat în linii mari întreaga poveste, aşa cum a înţeles-o el. Surprinzător, a recunoscut fără ezitare că a lăsat pe mâna lui Cloşcă toate procedurile vizând retrocedarea şi că, în final, i-a vândut bucata de 235 mp obţinută în instanţă. S-a arătat însă nedumerit de scandalul iscat în urma acestei retrocedări. "Nu m-am atins niciodată nici măcar de un capăt de aţă care nu era al meu, dar vă rog să înţelegeţi că era un drept al meu. A venit după revoluţie prinţul Sturza şi a luat hectare de pădure, a venit regele Mihai şi şi-a luat castelele, iar eu, un amărât cu 235 de mp, să nu reuşesc să le recuperez? Casa s-a dus, mi-a demolat-o, asta a fost", şi-a motivat acţiunea de revendicare Ţigău. Întrebat dacă a fost contactat de Cloşcă pentru a-i propune afacerea retrocedării, bărbatul a povestit că a aflat din alte surse de succesul foştilor vecini din Brăila în recuperarea terenurilor. "Am aflat de posibilitatea retrocedării fără să-mi spună cineva ceva. Am aflat întâmplător că nişte vecini de-ai mei de la Brăila şi-au obţinut terenul. (...) M-am dus să văd despre ce-i vorba şi în felul ăsta am pus chestiunea pe roate, ca să spun aşa. Am ajuns la un anumit moment dat şi la Cloşcă, pentru că îl ştiam din copilărie. (...) Pe el l-am găsit când am venit la Brăila să mă interesez de teren! El luase acolo terenuri de jur împrejur. (...) Am văzut că el e acolo în piaţă, i-am spus că am şi eu acolo pământ şi mi-a zis că mă ajută fără probleme. Pentru mine, ca pensionar, chestia asta era mană cerească. Care era furtişagul sau incorectitudinea, că nu înţeleg?! Dacă am vândut bucata de teren lui Cloşcă? Da, imediat după retrocedare!", a recunoscut Ţigău, refuzând însă să spună şi cu ce sumă s-a ales în urma afacerii. Cu alte cuvinte, se poate înţelege foarte clar că, de fapt, prin intermediul persoanei împuternicite, Ţigău i-a dat mână liberă lui Cloşcă să-i recupereze terenul, cu promisiunea vânzării la încheierea afacerii. O dovedeşte şi răspunsul acestuia în momentul în care a fost întrebat de ce nu şi-a formulat cererea de retrocedare în baza Legii nr. 10/2001: "Nu m-am ocupat direct de chestiunile astea. Am fost sfătuit de «alţii» şi am lăsat pe «alţii» considerând că sunt mai deştepţi ca mine". De altfel, Ţigău nu avea cunoştinţă de faptul că odată cu terenul, Cloşcă a preluat cu titlu gratuit de la municipalitate şi investiţiile pe bani publici realizate cu scopul amenajării pieţei: "Nu vreau să mă bag în treaba asta pentru că nu ştiu, nici nu mă pricep. Cineva poate să-l pună la plată pe Cloşcă şi să-i spună «uite, asta costă atâta, iar asta atâta», nu ştiu... Problema nu mai este a mea pentru că eu am vândut!".

TIGAU_INSP_ADJ_ISJ Constantin Ţigău: "Nu m-am ocupat direct de chestiunile astea. Am fost sfătuit de «alţii» şi am lăsat pe «alţii» considerând că sunt mai deştepţi ca mine" "Nu am renunţat niciodată la dreptul succesoral!"

Legat de frauda demonstrată cu acte de reporterii "Obiectiv" în urma unei anchete pe tema retrocedării, Ţigău încearcă să se disculpe spunând că niciodată nu ar fi renunţat la moştenirea sa de pe urma tatălui. De fapt, din acte reiese foarte clar că Ţigău nu este unic moştenitor al întregii cote pentru cei 235 mp de teren şi nici proprietar exclusiv al terenului, aşa cum se arăta în acţiunea în instanţă. Bărbatul susţine că nu a făcut niciodată vreun act notarial prin care să renunţe la drepturile legate de teren, iar dacă acest act există cu siguranţă apare în fals semnătura sa. "După moartea mamei, tata s-a recăsătorit, iar chestiunea asta l-a îndepărtat de mine. (...) Înainte cu un an de a muri tata, m-a chemat ea (Florica Ţigău - n.r.) la Brăila. M-am dus şi am găsit acolo ceva ce semăna foarte bine cu un personaj de la Auschwitz. Era absolut emaciat!", povesteşte cu vădit regret Ţigău. "M-am dus imediat şi am cumpărat mâncare, iar după ce l-am hrănit, a doua zi s-a sculat singur din pat. Înainte de a pleca, tata mi-a spus că urma să se demoleze casa şi m-a rugat ca, după moartea lui, un sfert, adică dreptul lui de moştenire după mama, să îl cedez lu' Florica. (...) A murit la un an de zile după discuţia asta. (...) Mi-am luat angajamentul faţă de tata că ceea ce i-ar fi revenit lui, în cazul demolării, să-i dau ei. Asta e toată povestea. Eu mi-am luat banii mei, ea şi-a luat banii ei, ne-am salutat şi gata, n-am mai întâlnit-o pe femeia aia niciodată. Nu am văzut acel document, nu am fost în faţa vreunui notar. Am primit răspuns de la Arhive că documentul nu se găseşte. (...) Dar eu nu am renunţat oficial. Este o situaţie care, vă spun, şi pe mine m-a deranjat, pentru că sunt un om foarte corect", a încheiat Ţigău acest capitol al discuţiei. Argumentaţia lui Ţigău nu stă însă în picioare deoarece în momentul încasării banilor e clar că pe vremea regimului comunist nimeni nu ar fi dat, pe semnătură, o cotă parte din sumă altei persoane şi nu titularului, decât în baza unui act, în cazul de faţă certificatul de moştenitor. Mai mult decât atât, acelaşi Ţigău n-a suflat o vorbă nici despre apartamentul de pe str. Franceză, pe care familia l-a primit în urma exproprierii, la care de asemenea n-a mai ridicat nicio pretenţie, cedându-l tot Floricăi Ţigău. La fel de surprinzător este şi răspunsul la remarca reporterilor noştri care i-au atras atenţia că, totuşi, la momentul exproprierii, familia sa a primit o sumă considerabilă, de aproape 48.000 lei. "Uite ce e: eu aş fi fost oricând de acord să recalculeze chestia aia (banii primiţi - n.r.) pentru că a fost o bătaie de joc. Mi-am cumpărat un cojoc şi cred că or mai fi rămas ceva bani de mâncare, a fost o bătaie de joc". Să fim serioşi! Cu contravaloarea unei jumătăţi de Dacii la vremea respectivă, Constantin Ţigău şi-a cumpărat doar un cojoc şi ceva de mâncare? Pe de altă parte, el recunoaşte, practic, că s-ar fi mulţumit în schimbul terenului şi cu despăgubiri, însă, cel mai probabil, acest plan a fost dat peste cap în urma întâlnirii sale cu Simion Cloşcă.

Plângerile penale au fost făcute la intimidare!

În ceea ce priveşte seria de 6 plângeri penale înaintate Poliţiei Brăila, Ţigău a spus că a avut cunoştinţă de această acţiune şi a admis că a fost făcută la intimidare. În fapt, plângerile penale au fost făcute pe numele primarului Aurel Simionescu, a viceprimarului Stănel Necula, directorului DAPT Brăila, Simona Drăghincescu şi a altor 3 funcţionari ai primăriei, membri ai comisiei de retrocedare a terenului de 235 mp din Concordia. În plângeri, semnatarul Ţigău îi acuză pe cei 6 de abuz în serviciu şi împotrivire la punerea în aplicare a unei hotărâri a instanţei. "Aia era un fel de şarjă, după părerea mea, care ar fi trebuit să poată înceta în orice moment, fiind un fel de bau-bau, dacă vreţi. Plus că eu nu sunt un tip răzbunător, dar să ştiţi că, de data asta, cu ce se întâmplă acum (DAPT Brăila a depus plângere penală împotriva lui Constantin Ţigău pentru înşelăciune, cu referire la certificatul de moştenitor şi încasarea despăgubirii în urma exproprierii - n.r.) mi-am reconsiderat poziţia. Oricum, nu persoane fizice aş fi dat în judecată, ci instituţii. (...) Asta e o chestiune care s-ar fi putut rezolva. Aşa cum m-aţi găsit dumneavoastră, puteam fi găsit şi de oricine era interesat. În fond, primarul Brăilei îi dădea telefon primarului din Iaşi şi-l întreba dacă ştie de mine (...) şi mă chema «ia, vino, domnule-ncoace, să vedem cum stă treaba!» (...) Pentru că dacă aş fi frustrat cu adevărat bugetul local în mod grav, primarul ar fi trebuit să fie primul care să-mi spună «uite, domnule, ce mi-ai făcut, mi-ai dat un tun de-atâta». Atunci, poate că n-aş fi fost insensibil la toată treaba asta, poate eram receptiv şi modificam nişte lucruri, n-am idee. Dar până la urmă acolo a fost casă, nu a fost piaţă. Şi atunci, mă întreb: această chestiune a interesat cu adevărat comunitatea locală sau aici este o chestiune de o cu totul altă factură? (...) Adică am lezat cu adevărat interesele unei comunităţi, ori este vorba despre altceva la mijloc?", a încheiat Ţigău. Cu alte cuvinte, Constantin Ţigău declară că ar fi fost dispus la negocieri până-n ultimul moment, numai că nimeni din Primăria Brăila nu l-a contactat. Oare de ce?

Varga_Vasile15 Vasile Varga: "Dacă am făcut menţiunea existenţei acestei declaraţii în certificatul de moştenire în cazul lui Ţigău Anton Mircea, înseamnă că la momentul întocmirii am văzut acel document" Vasile Varga: "Declaraţia de renunţare la drepturile succesorale a existat"

În urma unei anchete, reporterii "Obiectv" au descoperit faptul că Ţigău nu avea calitatea de moştenitor unic a întregii cote reprezentând cei 235 mp de teren din Concordia. Dovada o constituie chiar Certificatul de Moştenire autentificat de Biroul Notarial de Stat Vasile Varga în anul 1986, după decesul lui Anton Mircea Ţigău (tatăl lui Constantin Ţigău - n.r.). În finalul acestui document, notarul Varga menţionează existenţa unei declaraţii înregistrată în data de 16 septembrie 1986, prin care Constantin Ţigău renunţa la succesiune. Pus în temă cu privire la declaraţia lui Constantin Ţigău, care a declarat că nu ar fi încheiat niciodată un act oficial privind renunţarea la dreptul său succesoral, notarul Varga a explicat că dosarul cu pricina nu mai există întrucât a fost distrus după 10 ani de la întocmire. "Potrivit legislaţiei în domeniu, dosarele de succesiune sunt păstrate în arhiva notarială timp de 10 ani după care sunt distruse în condiţiile legii. Numai mapa conţinând Certificatele de Moştenire în original rămâne în Arhiva Statului. De aceea, acea declaraţie nu mai există la acest moment. Oricum, dacă am făcut menţiunea existenţei acestei declaraţii în certificatul de moştenire în cazul lui Ţigău Anton Mircea, înseamnă că la momentul întocmirii am văzut acel document", a explicat Vasile Varga, adăugând că un alt argument în favoarea existenţei şi veridicităţii acestei declaraţii îl constituie o prevedere legală ce s-a aplicat până în decembrie 1989, potrivit căreia un cetăţean român nu putea deţine mai mult de un imobil, sub sancţiunea confiscării. "Cum moştenirea terenului însemna o a doua proprietate imobiliară, cu siguranţă declaraţia respectivă este reală", a încheiat Vasile Varga. De altfel, profesionalismul în încheierea actelor de către notarul Vasile Varga este de notorietate, şi nu de ieri de azi, ci de zeci de ani, astfel încât suspiciunea că ar fi autentificat un certificat de moştenitor fără a fi îndeplinite cerinţele legale este o acuzaţie absurdă din partea lui Ţigău.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

recomandari

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro