Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Devoratorul de kilometri

* după ce a parcurs peste 9.160 de kilometri şi a bifat pe hartă 276 de oraşe, Mirel a descoperit o Românie surprinzătoare, în care expresia "frumoasă ţară, păcat că-i locuită" nu se confirmă totodeauna * el s-a convins că omul sfinţeşte locul, iar oltenii l-au impresionat cel mai plăcut până acum * despre brăileni are o părere moderată

Mirel Magop este din Vatra Dornei şi se află de câteva zile în judeţul Brăila - iată o informaţie care, în mod normal, ar fi complet irelevantă pentru publicul larg. Cazul de faţă este, însă, unul mai special, deoarece Mirel Magop este un român obişnuit cu preocupări neobişnuite. El şi-a propus, în urmă cu trei ani, să străbată toată România pe jos, iar până în momentul de faţă a bifat pe hartă 276 de oraşe. "Mai am 45 şi termin", ne-a spus el, explicându-ne că liniile marcate cu carioca neagră pe harta aceea jumătate ruptă de atâtea utilizări reprezintă traseele străbătute cu piciorul. În total, sunt 9.168 de kilometri parcurşi de Mirel de la începutul expediţiei până luni, 3 mai, când a ajuns în oraşul Însurăţei, judeţul Brăila. Ieri se îndrepta spre Ianca, unde urma să îl roage pe primar sau pe alt funcţionar al Primăriei să-i pună o ştampilă pe caietul care dovedeşte că a trecut prin acele oraşe însemnate pe hartă. A strâns, deci, până acum, 276 de ştampile şi vreo câteva autografe, dacă s-a nimerit ca în localităţile de pe traseu să întâlnească vreo personalitate. "Ia, uitaţi aici, semnătura Elenei Udrea. Venise la un festival, într-un oraş de munte, exact când am ajuns acolo. Tocmai fusese un reportaj cu mine la televizor şi s-a bucurat când m-a văzut. M-a felicitat şi mi-a urat succes. Sper să nu rămân doar cu acest autograf de la ea. E ministrul Turismului şi ar putea să mă ajute la următorul proiect: călătoria în jurul lumii. Ce fac acum, în România, este doar un antrenament pentru ceea ce urmează", ne-a spus Mirel Magop, care visează ca într-o bună zi să o întreacă pe românca Maria Crâşmaru. Aceasta a intrat în Cartea Recordurilor, după ce a vizitat 120 de ţări şi a adunat atâtea vize pe paşaport, încât actul de călătorie a ajuns să măsoare 19 metri.

05calat
Mirel Magop a parcurs pe jos, cu rucsacul în spate, peste 9.000 de kilometri

Deocamdată, pentru a duce până la capăt călătoria prin ţară, Mirel se descurcă pe cont propriu. Are 41 de ani, este tâmplar de meserie şi a plecat la drum cu buzunarele mai mult goale. Rucsacul, câteva haine de schimb, cortul şi sacul de dormit reprezintă tot ce are la el. De bani face rost lucrând cu ziua prin satele pe unde trece. "Eu nu cer altceva decât apă şi ţigări. Cine vrea să îmi dea, îmi dă, cine nu, nu. Cu banii mă descurc cum pot, fac o lucrare aici, una dincolo. Uneori, după ce află ce e cu mine, oamenii se oferă să mă ajute cu bani şi nu-i refuz. Mulţi se bucură când văd că am tricolorul pe rucsac. Am scris pe el «Turul României», ca să ştie toată lumea despre ce este vorba", ne-a povestit călătorul. El spune că, în cei trei ani de când a pornit în această aventură, nu s-a confruntat cu nicio situaţie periculoasă. Nu l-a atacat nimeni, nu l-a lovit niciun vehicul. I s-a furat telefonul odată, iar altădată a rămas fără cort, dar spune că nu s-ar fi întâmplat asta dacă ar fi fost mai atent. "Telefonul mi-a dispărut când am stat în gazdă la o familie de ţigani. Nu-i învinovăţesc pe cei care m-au cazat fiindcă erau oameni de treabă. Probabil altcineva din comunitate a pus mâna, dar n-am făcut mare caz din asta. Cortul mi-a fost furat din rucsac. Când ajung într-un oraş, mă schimb în haine mai bune, ca să mă duc la Primărie să iau ştampila, iar rucsacul îl ascund undeva. Odată, când m-am întors la ascunzătoare, n-am mai găsit cortul şi sacul de dormit, dar măcar hoţii au fost băieţi buni, mi-au lăsat rucsacul şi câteva haine".

05calat2
Caietul cu ştampilele primite de la primăriile oraşelor prin care a trecut confirmă tenacitatea lui Mirel

Oltenii sunt ospitalieri, ungurii sfidători, brăilenii aşa şi-aşa

Iarna, Mirel se întoarce acasă, la Vatra Dornei. Cum vine primăvara, pleacă iar la drum, cu rucsacul în spate. În cele cinci-şase luni cât cutreieră prin ţară, când nu-şi ia vreo lucrare şi nu stă în gazdă, Mirel înnoptează în cort, în câmp, pe cât se poate, departe de drumuri sau oraşe. Strategia lui este să-şi întindă cortul după ce se înserează, astfel încât să nu mai fie reperat de eventualii intruşi cu gânduri necurate.
Scopul final al acestei temerare călătorii este strângerea impresiilor într-o carte, de fapt într-un roman în care ficţiunea să se împletească cu experienţele reale trăite de autor de-a lungul drumurilor bătute dintr-o parte în alta a ţării. Mirel Magop spune că a descoperit pe viu o Românie surprinzătoare, în care zicala "ţară frumoasă, păcat că-i locuită", nu se verifică întotdeauna. "Peste tot sunt oameni şi oameni, unii mai buni, alţii mai puţin buni. În timpul acestei călătorii, am învăţat că prejudecăţile nu se confirmă întotdeauna. Ţiganii au fost primii care m-au primit în casa lor, iar oltenii, despre care se fac tot felul de bancuri, sunt cei mai ospitalieri dintre români. În schimb, despre unguri am căpătat o impresie foarte proastă. Sunt sfidători la adresa mea, ca român, şi nu vorbesc de cei din centrul ţării, din judeţele Harghita şi Covasna, ci de cei din Bihor sau Satu Mare care, cu cât sunt mai aproape de graniţa cu Ungaria, cu atât mi s-au părut mai aroganţi", opinează country trotter-ul din Vatra Dornei. În Brăila, a trecut să-şi pună ştampila în perioada Paştelui. Pe urmă a făcut un ocol prin judeţul Ialomiţa, iar pe 3 mai a ajuns în Însurăţei. Brăilenii, cu modul lor de a fi, nu l-au impresionat atât de plăcut cum au făcut-o oltenii. Pe de altă parte, nici nu s-a simţit privit cu răutate, cum i s-a întâmplat prin alte părţi. Mirel Magop spune că şi zona Brăilei, ca peste tot, sunt oameni şi oameni, unii mai buni, alţii mai puţin buni...

Citeste blogul lui Florentin COMAN




Comentarii